Numărul atacurilor cu drone înregistrate pe teritoriul Ucrainei, în proximitatea graniţei cu România, a depăşit 110 de la începutul războiului. În 39 de cazuri au fost semnalate pătrunderi ale unor drone ruseşti în spaţiul aerian românesc, inclusiv în cazul dronei doborâte în 16 august, în judeţul Galaţi, conform unei statistici MApN consultate de News.ro. În aproximativ 50 de situaţii au fost identificate drone sau fragmente de drone pe teritoriul României.
Numai în ultimele 96 de ore dinaintea zilei de 16 august, radarele Ministerului Apărării Naţionale au detectat peste 100 de vehicule aeriene fără pilot în apropierea spaţiului aerian românesc. Câteva zeci dintre acestea ar fi fost lansate în roiuri, în cadrul a şapte atacuri asupra porturilor dunărene ucrainene. Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a declarat că, în pofida intensificării atacurilor, nu există indicii că nivelul de risc pentru populaţia României ar fi crescut.
Situaţia din 2026
De la începutul acestui an, autorităţile au înregistrat 54 de situaţii de atacuri în apropierea frontierei României. În 42 dintre cazuri au fost ridicate aeronave din Serviciul de Luptă Poliţie Aeriană, pentru monitorizarea şi verificarea situaţiei aeriene.
În 23 de situaţii au fost înregistrate pătrunderi neautorizate ale unor drone în spaţiul aerian naţional. Patru dintre dronele care au intrat neautorizat în România au fost doborâte de aeronave ale Forţelor Aeriene Române sau de aeronave aliate aflate în misiuni de poliţie aeriană. Ultima doborâre a avut loc pe 16 august, în judeţul Galaţi.
Tot în 2026, în 27 de situaţii au fost identificate drone sau fragmente de drone pe teritoriul României. Cele mai recente patru situaţii au fost raportate pe 16 august:
-
o dronă fără încărcătură explozivă, găsită la aproximativ 1,5 kilometri în larg, travers de plaja Modern din Constanţa;
-
fragmente provenite de la drona doborâtă de avioanele F-18 spaniole, în judeţul Galaţi;
-
un fragment de dronă recuperat din proximitatea platformei petroliere Neptun Alpha;
-
un fragment de dronă preluat de o echipă EOD la aproximativ o milă marină de plaja Zoom Beach din Constanţa.
Val de incidente în weekend
În intervalul 15-16 august, în România au fost raportate mai multe incidente legate de drone şi fragmente de drone, potrivit bilanţului transmis de autorităţi.
Cel mai grav incident s-a produs în noaptea de sâmbătă spre duminică, când o ţintă aeriană a pătruns în spaţiul aerian naţional dinspre Republica Moldova. Sistemele de supraveghere ale MApN au detectat ţinta la ora 4.44, la aproximativ 24 de kilometri nord de municipiul Galaţi.
O aeronavă F-18 a Forţelor Aeriene şi Spaţiale Spaniole, aflată la Baza 57 Aeriană "Mihail Kogălniceanu" şi angajată în Serviciul de Luptă Poliţie Aeriană, a realizat contactul radar cu drona. Aeronava a primit aprobarea de angajare, iar aparatul fără pilot a fost doborât la ora 5.01. Alerta aeriană pentru judeţul Galaţi a fost ridicată la ora 5.20.
Potrivit informaţiilor publicate ulterior, două aeronave F-18 spaniole se aflau în misiune de apărare aeriană, iar unul dintre aparate a executat angajarea ţintei. Drona a fost identificată ca fiind, aparent, de tip Geran-2, cunoscut şi sub denumirea Shahed-136/138, însă autorităţile române nu au confirmat oficial originea aparatului. Un oficial NATO a declarat că drona pare să fie rusească.
Totuşi, în statistica consultată de News.ro, şi drona doborâtă în 16 august figurează ca fiind tot rusească. Prima dată, informaţia conform căreia drona este de tip Geran a fost furnizată de Ministerul Apărării din Republica Moldova, care a detectat-o în propriul spaţiu aerian.
Posibilul punct de impact al resturilor a fost localizat între localităţile Băleni şi Cudalbi, într-o zonă nepopulată din judeţul Galaţi. Misiunea de cercetare aeriană şi terestră desfăşurată de echipe mixte ale MApN şi MAI s-a încheiat duminică, 16 august, în jurul orei 16.20. Nu au fost raportate victime sau pagube la locuinţe.
Incidente pe litoral şi în larg
Un alt aparat a fost descoperit la aproximativ 1,5 kilometri travers de plaja Modern din Constanţa. Drona nu avea încărcătură explozivă, iar obiectul a fost verificat de echipe specializate.
În zona platformei petroliere Neptun Alpha, o echipă EOD a Forţelor Navale Române a recuperat o aripă provenită de la o dronă. Fragmentul fusese observat sâmbătă, 15 august, de echipajul unei nave comerciale care tranzita zona, aflată la aproximativ 83 de mile marine est de portul Constanţa.
Garda de Coastă a fost informată şi despre existenţa unui obiect plutitor, posibil o dronă, la aproximativ o milă marină de plaja Zoom Beach din Constanţa. Obiectul urma să fie verificat şi securizat de structurile specializate ale autorităţilor.
În judeţul Tulcea, un alt aparat descoperit în aceeaşi perioadă a fost neutralizat prin detonare controlată de o echipă specializată a Ministerului Apărării Naţionale.
De ce au apărut atât de multe drone
Incidentele au avut loc pe fondul unei intensificări fără precedent, în perioada respectivă, a atacurilor cu drone desfăşurate de Rusia asupra unor obiective din sudul Ucrainei. Principalele ţinte au fost porturile dunărene ucrainene, aflate în apropierea frontierei româneşti şi a Deltei Dunării.
Atacurile au implicat inclusiv lansări în roiuri, ceea ce explică numărul mare de drone detectate de radarele române în proximitatea spaţiului aerian naţional. Unele aparate au fost interceptate de apărarea antiaeriană ucraineană, iar fragmentele lor au ajuns în România sau în apele Mării Negre.
În cazul dronei doborâte la Galaţi, aparatul a traversat mai întâi spaţiul aerian al Republicii Moldova, după care a intrat în România. Potrivit informaţiilor citate de presa din regiune, drona ar fi fost detectată în Republica Moldova la ora 4.31 şi ar fi survolat teritoriul acestei ţări timp de aproximativ 18 minute înainte de a se îndrepta spre România.
Autorităţile continuă expertizarea obiectelor recuperate pentru a stabili provenienţa lor şi pentru a verifica dacă fragmentele provin de la drone doborâte în Ucraina, de la aparate interceptate de apărarea aeriană română sau de la alte drone implicate în atacurile din regiunea Dunării şi a Mării Negre.




























