Opt din zece români consideră taxarea excesivă, iar 65,6% merg la servicii medicale private. „Obligaţiile cresc mai repede decât încrederea” - studiu

Realizatorii sondajului afirmă că românii descriu o ruptură tot mai clară între ce plăteşte contribuabilul şi ce simte că primeşte înapoi. Fiscalitatea, sănătatea, educaţia şi securitatea cibernetică au un numitor comun: obligaţiile cresc mai repede decât încrederea. Contribuabilul vrea servicii de calitate, nu compară doar cote, ci şi timpul pierdut.

„Sondajul arată că 81,6% consideră impozitarea excesivă, 65,6% aleg servicii medicale private. Percepţia este ridicată atât de angajaţii din sectorul privat (83,6%), cât şi de cei din sectorul public (77,9%). Iar 54,8% spun că în ultimele 12 luni au fost nevoiţi să folosească din economii ori au rămas complet fără ele”, se arată într-un comunicat al APSAP.

Bogdan-Costin Fârşirotu, preşedintele Fundaţiei Centrul de Formare APSAP, afirmă că nu este doar o problemă de nivel al taxelor, ci şi de randament public.

„Când contribuabilul plăteşte obligatoriu la stat, apoi cumpără separat sănătate, educaţie sau siguranţă, întrebarea nu mai este doar cât colectează statul, ci ce întoarce", spune Bogdan-Costin Fârşirotu.

 

Sănătatea: contribuţie obligatorie, servicii la privat

În acelaşi timp, 65,6% dintre participanţii la sondaj declară că, atunci când au o problemă de sănătate, apelează de regulă la servicii medicale private. Procentul ajunge la 72,3% în rândul angajaţilor din mediul privat şi la 53,1% în rândul angajaţilor din sectorul public. Chiar şi oamenii care lucrează în sistemul de stat aleg, în majoritate, privatul ca primă opţiune,atrag atenţia realizatorii studiului.

„Fenomenul nu ţine de avere, ci de neîncredere: chiar şi respondenţii cu venituri sub 3.000 de lei net pe lună aleg privatul în proporţie de 60,1%, iar la venituri de peste 14.000 de lei procentul urcă la peste 80%. Oamenii nu merg la privat pentru că îşi permit lejer, ci pentru că nu îşi permit riscul de a nu fi trataţi”, se menţionează în document.

Percepţia investiţiilor este la fel de severă. Numai 6,2% spun că au observat investiţii semnificative în sănătatea publică în ultimii patru ani. Restul de 93,8% vorbesc despre investiţii insuficiente, cu impact redus, puţine sau nesemnificative.

În 2023, potrivit Eurostat, România a fost singurul stat din Uniunea Europeană cu cheltuieli curente pentru sănătate sub 1.000 de euro pe locuitor, iar la ajustarea prin puterea de cumpărare a rămas tot pe ultimul loc, cu 1.776 PPS pe locuitor.

„În acest context apare ceea ce putem numi tripla povară percepută. Salariatul plăteşte CASS din venit. Dacă obţine anumite venituri nesalariale, inclusiv din investiţii sau chirii, poate datora separat CASS atunci când sunt îndeplinite condiţiile şi plafoanele legale. Iar când are nevoie de un medic, plăteşte din nou, la privat. Nu este o triplă taxare universală în sens juridic, dar este o experienţă economică reală pentru o parte semnificativă dintre contribuabili”, se precizează în comunicat.

Impozitare excesivă

81,6% dintre respondenţi consideră că impozitarea în România este excesivă, doar 11,3% spun că nu este, iar 7,1% nu au o opinie. Percepţia traversează statutul profesional: 83,6% în mediul privat, 77,9% în sectorul public şi 80,8% dintre cei neangajaţi răspund "da", arată realizatorii sondajului.

În acelaşi timp, 72% dintre respondenţi cred că statul nu încurajează iniţiativa privată şi dezvoltarea economică, iar 84,2% consideră corectă, total sau parţial, ideea că infrastructura digitală a statului a fost construită mai ales pentru colectarea taxelor. 

În acelaşi timp, 54,8% spun că în ultimele 12 luni au fost nevoiţi să folosească din economii ori au rămas complet fără ele.

Potrivit datelor Eurostat, în 2024 taxele şi contribuţiile sociale au reprezentat 28,8% din PIB în România, al doilea cel mai mic nivel din Uniunea Europeană, faţă de o medie de 40,4%. În acelaşi timp, România a încheiat 2025 cu cel mai mare deficit bugetar din UE, 7,9% din PIB.

Eurostat arată că un angajat român fără copii cedează statului 41,5% din salariul brut, cea mai mare pondere din Uniune, faţă de o medie europeană de 29,1%. În cazul familiilor cu un singur venit şi doi copii, România se află pe primul loc, cu o contribuţie reprezentând 33,4% din salariul brut, în timp ce media Uniunii este de doar 8%.

„Puse cap la cap, cele trei cifre spun totul: statul colectează puţin la nivel agregat, cheltuieşte mult peste venituri, iar factura ajunge disproporţionat la cei uşor de identificat, de declarat şi de controlat - salariaţii şi firmele corecte. O fiscalitate poate fi mică în PIB şi totuşi sufocantă pentru cei care se conformează”, se menţionează în document.

Bogdan-Costin Fârşirotu spune că România pare să aibă un stat care nu reuşeşte să colecteze suficient de la economie, dar reuşeşte să-i obosească tocmai pe cei care se conformează. „Aceasta nu este eficienţă fiscală. Este o penalizare a predictibilităţii".

Realizatorii sondajului atrag atenţia că fiscalitatea nu mai poate fi discutată fără calitatea serviciilor: contribuabilul nu compară doar cote, ci şi timpul pierdut, schimbarea regulilor şi costul alternativelor private. "Paradoxul României este simplu şi dureros: plătim din ce în ce mai mult pentru a ne cumpăra separat ceea ce ar trebui să primim funcţional. Dacă statul nu schimbă acest raport, va continua să colecteze contribuţii şi să piardă încredere", afirmă reprezentantul APSAP.

Studiul a fost derulat de Fundaţia Centrul de Formare APSAP prin chestionar online autoadministrat, între 19 martie 2025 şi 12 august 2026, pe un eşantion de 3.591 de respondenţi. Publicul a fost reprezentat de  cursanţi (angajaţi, antreprenori, studenţi şi experţi, în marea lor majoritate contribuabili din mediul privat) ai programelor online ale Fundaţiei Centrul de Formare APSAP, autorizate de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale şi recunoscute de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.