Justiţia franceză decide marţi viitorul politic al lui Marine Le Pen şi, posibil, viitorul preşedinte al ţării. Scenarii posibile

Lidera partidului de extremă dreapta Rassemblement National (RN) din Franţa, Marine Le Pen, va afla marţi dacă justiţia îi va permite să candideze la Palatul Elysée pentru a patra oară sau o va obliga să-i cedeze locul succesorului său, Jordan Bardella, relatează Reuters. Le Pen aşteaptă hotărârea Curţii de Apel din Paris în dosarul legat de fondurile pentru plata asistenţilor europarlamentari ai Frontului Naţional (predecesorul RN) care, potrivit primei instanţe, au fost folosite fraudulos.

În timp ce RN se situează în fruntea sondajelor privind intenţie de vot pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale, din 18 aprilie 2027, clasa politică, în rândul căreia candidaţii deja abundă, aşteaptă să afle cine va fi adversarul din partea extremei drepte: deputata din Pas-de-Calais, în vârstă de 57 de ani, de două ori finalistă în cursa pentru Palatul Elysée, în 2017 şi 2022, sau eurodeputatul de 30 de ani, preşedinte al partidului din 2019?

"Orice s-ar întâmpla, nu voi muri. Orice s-ar întâmpla, voi continua să duc lupta pentru ideile mele", a declarat miercuri seara Marine Le Pen la LCI, adăugând că nu îi este "frică" de decizia judecătorească din apel.

În cadrul RN, unde până acum era liderul incontestabil, hotărârea judecătorească va avea o pondere importantă în istoria unui partid cofondat de tatăl ei, Jean-Marie, în 1972, şi care nu a fost niciodată atât de aproape de putere.

"M-am alăturat Rassemblement National pentru Marine Le Pen", a declarat marţi presei, pe coridoarele Adunării Naţionale, deputatul Thomas Ménagé. "Din punct de vedere uman şi personal, ar fi profund nedrept ca Marine Le Pen, care şi-a dedicat viaţa francezilor, să fie împiedicată să candideze", spune el.

În prezent, candidaţi la preşedinţie şi, respectiv, la funcţia de prim-ministru, Marine Le Pen şi Jordan Bardella s-au întâlnit sâmbătă la Liévin (Pas-de-Calais) pentru o ultimă apariţie în faţa camerelor de filmat înainte de decizia Curţii de Apel. Ei şi-au jurat "încredere" şi "prietenie" în faţa susţinătorilor lor, adunaţi chiar în inima bastionului electoral al liderei Rassemblement National.

Conducerea RN a anticipat diferitele scenarii în cadrul unui seminar organizat la începutul lunii iunie, la care au participat persoanele implicate şi apropiaţii acestora - printre care deputaţii Sébastien Chenu şi Jean-Philippe Tanguy, secretarul general al grupului RN din Adunarea Naţională, Renaud Labbaye, consilierul economic al lui Jordan Bardella, François Durvye, şi şeful serviciului de presă al RN, Victor Chabert.

"Indiferent de rezultatul din 7 iunie, Marine Le Pen se va exprima", a declarat pentru Reuters un participant la această reuniune.

În momentul citirii sentinţei, marţi începând cu ora locală 13:30 (14:30, ora României) la Palatul de Justiţie de pe Île de la Cité, Jordan Bardella se va afla în trenul care vine de la Parlamentul European din Strasbourg.

O reuniune la cel mai înalt nivel este prevăzută în după-amiaza zilei la noul sediu al RN, înaintea unei eventuale intervenţii televizate a lui Marine Le Pen în cursul serii.

CINCI ANI DE INELIGIBILITATE ÎN PRIMĂ INSTANŢĂ

Condamnarea lui Marine Le Pen, la 31 martie 2025, la patru ani de închisoare şi cinci ani de ineligibilitate de către Tribunalul Penal din Paris pentru deturnarea fondurilor europene a zguduit peisajul politic din Franţa şi nu numai, deputata RN primind chiar sprijinul preşedintelui american Donald Trump şi al foştilor lideri maghiar şi brazilian, Viktor Orban şi Jair Bolsonaro.

După ce a denunţat o "decizie politică", Marine Le Pen şi-a moderat tonul faţă de sistemul judiciar. Conform sondajelor, chiar şi simpatizanţii RN consideră că ea nu este mai presus de lege.

O achitare pronunţată în apel i-ar clarifica orizontul politic. O pedeapsă de ineligibilitate mai mare de doi ani i-ar anula, dimpotrivă, orice ambiţie prezidenţială.

În ciuda acestei incertitudini, RN se menţine pe primele locuri în sondaje, iar sondajele recente îi acordă lui Jordan Bardella un avans considerabil faţă de ceilalţi candidaţi - 37% din intenţiile de vot în primul tur, faţă de 32% pentru Le Pen, potrivit unui sondaj Ifop-Fiducial realizat pentru LCI şi Le Figaro.

Principalul adversar al extremei drepte este, deocamdată, fostul prim-ministru (partidul Horizons) Edouard Philippe, care duminică a avut primul său miting de amploare la Paris.

"Jordan Bardella reuşeşte mai bine să atragă electoratul de centru-dreapta decât, în special, (candidatul Les Républicains) Bruno Retailleau. Marine Le Pen are o influenţă mai mare în rândul opiniei publice", a declarat pentru Reuters constituţionalistul Benjamin Morel.

MESAJ DE UNITATE

Indiferent de decizia instanţei, Marine Le Pen şi Jordan Bardella vor face campanie împreună, asigură un cadru al RN sub condiţia anonimatului, în timp ce un altul precizează că au fost prevăzute sloganuri diferite pentru fiecare situaţie.

"Lucrăm în strânsă colaborare cu Marine Le Pen şi vom continua să o facem şi după 7 iulie, indiferent ce se va întâmpla", a promis Jordan Bardella, aflat în Polonia.

Întrebat în timpul unei călătorii în străinătate luna trecută dacă se pregăteşte să devină candidatul la preşedinţie al RN, Bardella a dat răspunsul său obişnuit: "Până la noi ordine, mă pregătesc să fiu prim-ministru (al lui Le Pen)".

Ascensiunea fulgerătoare a tânărului născut în Seine-Saint-Denis alimentează tensiuni interne privind orientarea partidului, în special în materie de politică economică, au declarat surse politice pentru Reuters.

Atacat de opoziţie pentru lipsa sa de experienţă şi dornic să câştige bunăvoinţa mediului de afaceri, eurodeputatul promovează o linie mai liberală decât cea a lui Marine Le Pen şi rămâne vag în ceea ce priveşte sprijinul său pentru ideea de a reduce la 62 de ani vârsta legală de pensionare.

Relaţia sa cu prinţesa Marie-Caroline de Bourbon-Sicilia ridică, de asemenea, semne de întrebare, în contextul în care Marine Le Pen şi-a construit o imagine de aleasă care se află cât mai aproape de francezii cu venituri modeste.

Ce rol ar juca Marine Le Pen dacă Jordan Bardella ar deveni şef al statului? Ea a respins întotdeauna ideea de a intra la Matignon sau într-un minister.

"Va avea, desigur, un rol de jucat. Va fi un mentor", a declarat pe franceinfo deputatul RN Philippe Ballard. "Dacă Jordan Bardella va fi ales preşedinte, Marine Le Pen va rămâne, evident, o figură majoră a vieţii politice franceze", a asigurat el.

Chiar dacă partidul are un plan B în persoana lui Bardella, mulţi parlamentari care s-au alăturat partidului sub conducerea lui Le Pen - cea care a transformat formaţiunea dintr-o mişcare naţionalistă marginală în cel mai mare partid din parlament - au declarat că ar regreta pierderea unei figuri marcante în cazul în care aceasta ar fi exclusă definitiv. "Nu poţi fi niciodată pe deplin pregătit. Ar fi un fel de durere personală dacă s-ar întâmpla asta", a declarat reporterilor Thomas Ménagé, deputat al RN. Dar "oricât de nedrept ar fi verdictul, vom accepta decizia, nu suntem rebeli", a adăugat el.

DE CE A FOST CONDAMNATĂ LE PEN ÎN PRIMĂ INSTANŢĂ?

Le Pen a fost acuzată că a utilizat fonduri ale Parlamentului European care erau destinate finanţării costurilor cu asistenţii eurodeputaţilor pentru a plăti, de fapt, angajaţii care lucrau pentru partidul ei politic.

Site-ul francez de jurnalism de investigaţie Mediapart a relatat în 2013 că Le Pen angajase doi membri de rang înalt ai partidului său, cunoscut pe atunci sub numele de Frontul Naţional (FN), în calitate de asistenţi parlamentari. Anchetatorii au descoperit ulterior că aceste angajări nu erau cazuri izolate, ci făceau parte dintr-un sistem mai amplu de "locuri de muncă fictive".

Deputaţilor europeni li se alocă fonduri pentru a-şi acoperi cheltuielile, inclusiv salariile asistenţilor parlamentari, dar nu li se permite să le utilizeze pentru activităţi de partid.

În 2023, după o anchetă de şapte ani, Le Pen a fost trimisă în judecată alături de peste douăzeci de alţi inculpaţi pentru presupusa utilizare abuzivă a fondurilor UE - acuzaţii pe care ea şi partidul ei le-au contestat.

În martie 2025, o instanţă din Paris a hotărât că Le Pen se afla "în centrul" unei scheme de deturnare a peste 4 milioane de euro din fondurile UE.

Ea a primit interdicţia de a candida la funcţii elective pe o perioadă de cinci ani, cu aplicare imediată, o pedeapsă cu închisoarea de patru ani - dintre care doi au fost cu suspendare, iar ceilalţi doi urmând a fi executaţi sub formă de arest la domiciliu - şi o amendă de 100.000 de euro.

Instanţa a amendat, de asemenea, RN cu 2 milioane de euro, jumătate din această sumă fiind cu suspendare.

Alături de Le Pen, alţi opt foşti deputaţi europeni şi 12 asistenţi parlamentari au fost condamnaţi pentru deturnarea fondurilor.

Verdictul a reprezentat un eşec catastrofal pentru Le Pen, una dintre cele mai proeminente figuri ale extremei drepte europene şi favorită în sondajele pentru alegerile din Franţa din 2027. Ea a contestat hotărârea. Le Pen şi aliaţii săi au descris cazul drept o vânătoare de vrăjitoare politică.

SCHIMBARE DE TON ŞI SCENARII POSIBILE

În timpul primului proces, Le Pen a trecut la ofensivă, susţinând că banii fuseseră folosiţi în mod legitim şi că procurorii aplicaseră o definiţie prea restrictivă a atribuţiilor unui asistent parlamentar. Strategia respectivă a eşuat. Preşedinta instanţei, Benedicte de Perthuis, a declarat că lipsa de remuşcare din partea lui Le Pen şi a celorlalţi inculpaţi a fost unul dintre motivele care au determinat instanţa să le interzică candidarea la funcţii publice cu efect imediat.

În cadrul apelului, Le Pen a adoptat un ton mai puţin beligerant. "Dacă s-a comis vreo infracţiune, doresc ca instanţa să înţeleagă că nu am avut absolut nicio intenţie de a face ceva greşit", a declarat ea în faţa instanţei.

Cu toate acestea, esenţa strategiei sale de apărare a rămas neschimbată, ea negând acuzaţiile şi contestând ideea existenţei unui complot.

Procurorii şi-au menţinut cererea de interzicere a candidaturii la funcţii publice pe o perioadă de cinci ani şi de condamnare la patru ani de închisoare, solicitând ca trei ani să fie cu suspendare şi doar unul să fie executat sub formă de arest la domiciliu.

Curtea de apel ar putea anula condamnarea lui Le Pen, permiţându-i să candideze la preşedinţie anul viitor. Experţii juridici afirmă că acest rezultat pare puţin probabil, având în vedere concluziile instanţei de fond.

Instanţa ar putea menţine condamnarea lui Le Pen. Dacă va confirma interdicţia de cinci ani solicitată de procurori, aceasta o va exclude din cursa prezidenţială, deschizând calea pentru ca Jordan Bardella, şeful partidului în vârstă de 30 de ani, să îi ia locul lui Le Pen şi să fie candidatul RN la preşedinţie.

Instanţa ar putea menţine condamnarea, dar ar putea atenua pedeapsa. Dacă interdicţia de a ocupa funcţii publice va fi ridicată sau redusă la doi ani sau mai puţin, s-ar putea deschide calea către o a patra candidatură la preşedinţie pentru Le Pen, având în vedere că interdicţia ar începe în martie 2025.

Dacă însă condamnarea şi pedeapsa severă vor fi menţinute, Le Pen ar putea face apel la cea mai înaltă instanţă din Franţa, Curtea de Casaţie. Ea a declarat anterior că nu va candida la preşedinţie dacă va trebui să aştepte mai mult pentru o hotărâre definitivă.