Când mersul pe jos devine „stres bun”: Noi insight-uri din studiul MedLife pe Via Transilvanica

Când entuziasmul unei provocări asumate voluntar începe să se tempereze, iar efortul şi oboseala îşi fac simţită prezenţa, oamenii nu renunţă neapărat la obiectivul setat, ci îşi găsesc noi motivaţii pentru a continua. Aceasta este una dintre concluziile unei noi etape intermediare din cadrul studiului observaţional derulat de MedLife şi Asociaţia Tăşuleasa Social pe Via Transilvanica pentru a evalua impactul mersului pe jos asupra sănătăţii.

Peste 60 de români au acceptat provocarea de a merge 10 zile pe traseu şi de a parcurge cel puţin 150 de kilometri – o experienţă care presupune efort fizic, zile consecutive de mers, oboseală şi adaptare. Este ceea ce proiectul MedLife explorează prin conceptul de „stres bun”: o provocare asumată, delimitată şi cu sens, care poate activa mecanismele naturale de adaptare ale organismului.  

Dacă într-o primă etapă iniţiatorii studiului au urmărit să contureze profilul participanţilor şi să înţeleagă motivaţiile din spatele deciziei lor de a se implica în proiect, de data aceasta au plecat de la o întrebare diferită: ce îi determină pe participanţi să continue atunci când entuziasmul începutului este înlocuit de efort, oboseală şi rutina mersului de zi cu zi?  

Datele analizate până în acest moment arată că, deşi la început fiecare participant avea un obiectiv clar - de a ieşi din rutină, de a socializa, de a-şi testa limitele sau de a marca o perioadă de schimbare – pe parcursul experienţei, motivaţia se transformă. Plăcerea de a merge, satisfacţia progresului, timpul petrecut cu ei înşişi şi dorinţa de a-şi respecta propriul angajament devin, treptat, noi surse de energie.  

Astfel, motivaţiile iniţiale nu dispar, ci se transformă şi se amplifică, iar fiecare kilometru parcurs aduce noi motive de a merge mai departe, chiar şi atunci când revenirea la zona de confort devine tot mai tentantă.  

Când progresul se transformă în motivaţie

Pentru mulţi dintre participanţi, primele zile presupun o perioadă de adaptare. Corpul intră treptat în ritmul efortului, iar mersul, perceput iniţial ca o provocare, începe să devină rutină sau chiar plăcere. Din acest punct, motivaţia nu mai vine exclusiv din obiectivul final, ci şi din satisfacţia fiecărei zile petrecute pe traseu.  

În acelaşi timp, efortul fizic creează un contrast cu viaţa cotidiană: după o zi de mers, odihna capătă o altă intensitate. Somnul şi recuperarea devin parte din experienţă, iar oboseala nu mai este percepută ca un obstacol, ci ca o consecinţă firească a unei zile cu un obiectiv clar.  

Deconectarea digitală face loc reflecţiei

În cadrul discuţiilor aprofundate, unii dintre participanţi vorbesc despre momente de reflecţie apărute pe parcursul traseului. Fără presiunea programului obişnuit, a notificărilor şi a responsabilităţilor cotidiene, apar timpul şi spaţiul necesare pentru transformări şi revelaţii personale.  

Deconectarea devine astfel mai mult decât o pauză de la viaţa obişnuită: devine o imersiune într-o experienţă complet diferită, care lasă loc pentru curiozitate şi noi perspective.  

Natura şi comunitatea: De la efort individual la obiectiv comun

Pe măsură ce participanţii petrec mai mult timp pe traseu, natura devine mai mult decât decorul experienţei. Ritmul mersului, lipsa stimulilor obişnuiţi şi timpul petrecut în aer liber se reflectă în dorinţa de a continua.  

În acelaşi timp, conexiunea cu ceilalţi capătă o formă diferită. Pentru cei care parcurg traseul alături de un partener sau într-un grup, experienţa comună devine o motivaţie. Efortul, pauzele, momentele dificile şi reuşitele sunt împărtăşite, iar obiectivul individual se transformă, uneori, într-un obiectiv comun.  

O altă dimensiune apare în relaţia cu comunităţile locale. Întâlnirile cu oamenii din localităţile traversate, poveştile lor şi contactul direct cu un alt ritm de viaţă adaugă o componentă socială experienţei. Traseul nu mai este doar o distanţă de parcurs, ci devine un spaţiu de întâlnire şi descoperire.  

Consecvenţa şi contribuţia la ştiinţă - motoare de motivare

Pentru unii dintre participanţi, unul dintre cei mai puternici factori motivatori este chiar angajamentul faţă de propria persoană. După ce au decis să pornească 10 zile pe traseu, participanţii vor să îşi demonstreze că îşi pot respecta promisiunea făcută lor înşişi, chiar dacă nu toate zilele sunt uşoare. În acest context, consecvenţa devine ea însăşi o sursă de motivaţie. Fiecare zi în care aleg să continue adaugă o nouă confirmare că pot duce mai departe un obiectiv început.  

Nu în ultimul rând, în cazul celor incluşi în studiul observaţional, există şi un motiv suplimentar: faptul că experienţa lor contribuie la un proiect de cercetare cu impact pe termen lung. Analizele şi evaluările realizate înainte şi după traseu, împreună cu datele colectate pe parcurs, pot contribui la o mai bună înţelegere a relaţiei dintre mişcare, provocare şi starea de bine.

„În prima etapă am vrut să înţelegem ce îi face pe oameni să spună «da» provocării de a merge pe jos, timp de 10 zile, pe Via Transilvanica. Acum e interesant să observăm ce se întâmplă după ce au făcut primul pas şi cum se schimbă motivaţia pe măsură ce înaintează pe traseu. Aici este şi una dintre dimensiunile importante ale acestui proiect. Trăim într-un ritm în care ne dorim rezultate rapide, însă multe dintre lucrurile care contează pentru sănătatea şi starea noastră de bine se construiesc în timp, prin consecvenţă. Via Transilvanica ne oferă un mod foarte concret de a observa acest lucru: faci un pas, apoi încă unul, iar la un moment dat te uiţi în urmă şi vezi cât ai reuşit să parcurgi.

Pentru noi, următoarea întrebare este ce rămâne după ce experienţa se termină. Ce se întâmplă cu această motivaţie, cu sentimentul de consecvenţă şi cu resursele pe care participanţii spun că le-au descoperit pe traseu şi dacă putem identifica, în paralel, schimbări relevante şi în datele medicale pe care le colectăm. În final, ne dorim să înţelegem în ce măsură mersul pe jos pe distanţe lungi poate influenţa indicatori ai sănătăţii fizice şi emoţionale, dar şi cum se adaptează organismul la efort susţinut şi la acest tip de stres bun”, a declarat Ina Bădărău-Ilie, Head of Communications, MedLife Group.

Potrivit reprezentanţilor companiei, perioada de desfăşurare a terenului s-a încheiat la sfârşitul lunii septembrie, odată cu ultimii participanţi care au finalizat provocarea de 10 zile pe Via Transilvanica. În perioada următoare, datele colectate înainte şi după experienţă – de la analize medicale la evaluări psiho-emoţionale – vor fi analizate comparativ pentru a evalua impactul mersului pe jos, pe distanţe lungi, asupra sănătăţii fizice şi emoţionale şi pentru a identifica eventualele schimbări asociate perioadei de efort susţinut.  

Rezultatele finale ale studiului vor fi publicate la începutul lunii noiembrie.

Despre Grupul MedLife

MedLife a pornit acum aproape trei decenii, s-a dezvoltat sănătos şi a devenit cel mai mare furnizor de servicii medicale private din România. Antreprenorii români, care au pus bazele acestei companii, au investit şi s-au implicat pentru a aduce schimbare în sistemul de sănătate românesc, au crezut în inovaţie şi au îndrăznit să ţintească cât mai sus, pentru a oferi pacienţilor români calitate, profesionalism, grijă şi respect pentru nevoile lor.

Compania operează cea mai extinsă reţea de clinici, una din marile reţele de laboratoare medicale, spitale generale şi specializate şi are cea mai mare bază de clienţi corporate pentru Pachete de Prevenţie în Sănătate din ţară. Este, de asemenea, din punct de vedere al vânzărilor, unul dintre cei mai mari jucători de servicii medicale private din Europa Centrală şi de Est.

Grupul MedLife are un istoric de succes în ceea ce priveşte atât creşterea organică, cât şi creşterea prin achiziţii. Echipa sa puternică şi experimentată de management a fost capabilă să creeze şi să gestioneze aceste oportunităţi de creştere, dobândind cunoştinţe şi experienţă valoroase, care să îi permită găsirea celei mai bune căi pentru continuarea cu succes a extinderii.

Fiind o companie românească cu tradiţie, MedLife a ales să se listeze la Bursa din România, fiind un model al listărilor pe piaţa locală de capital. A deschis orizonturi, iar prin guvernanţa corporativă pe care o are implementată, a inspirat şi alte companii locale spre a porni pe acest drum şi a ajuta la dezvoltarea capitalului românesc şi a economiei. Acţiunile emise de MedLife SA sunt admise la tranzacţionare pe piaţa reglementată la vedere administrată de Bursa de Valori Bucureşti, Categoria Premium, având simbolul de tranzacţionare ″M″.

În perioada de pandemie, MedLife a reuşit să joace un rol esenţial în societate şi să capete un statut de lider în monitorizarea pandemiei prin implicarea activă în zona de cercetare.

Compania continuă să investească în proiecte cu impact asupra comunităţii locale, în tehnologie şi infrastructură. Creează locuri de muncă şi dezvoltă un ecosistem care contribuie la dezvoltarea şi menţinerea unei Românii sănătoase.

 Despre Asociaţia Tăşuleasa Social

Via Transilvanica este primul traseu de lungă distanţă din România care traversează ţara de la Putna la Drobeta-Turnu Severin şi a fost creat pentru a fi parcurs la pas, pe bicicletă sau călare. Asociaţia Tăşuleasa Social, care a dezvoltat proiecte educaţionale, culturale şi ecologice în ultimii 25 de ani, a inaugurat poteca de 1.400 km în 2022 după patru ani şi jumătate de muncă susţinută. În anul 2025, organizaţia a început să extindă traseul spre celelalte regiuni istorice ale României şi a lansat un nou ţinut: Terra Borza Teutonica ce însumează 170 km, făcând din oraşul Braşov a treia poartă de intrare pe Via Transilvanica. Expansiunea va avea loc şi în următorii 20 de ani, iar proiectul va continua să promoveze turismul pe îndelete şi comunităţile locale care se află pe traseu. Drumul care uneşte contribuie la descoperirea culturii, tradiţiilor şi a naturii sălbatice a României, traversând opt regiuni istorice prin 10 judeţe şi 12 situri înscrise în patrimoniul UNESCO.