Autorităţile electorale au închis la ora locală 23.00 (00.00 ora României) secţiile de vot din peninsula Italică, după ce peste 50 de milioane de alegători italieni au fost chemaţi la urne pentru a-şi exprima poziţia printr-un referendum controversat cu privire reformele constituţionale propuse de premierul Renzi. Aproximativ 57,44% dintre alegătorii italieni votaseră până la ora locală 19.00 (20.00 ora României), transmite ANSA.
Premierul Matteo Renzi îşi pune speranţa în voturile diasporei italiene şi într-o schimbare de ultim moment survenită în rândul alegătorilor indecişi, care să-i aducă susţinerea de care are nevoie pentru implementarea agendei de reforme constituţionale.
De asemenea, primele date indicau o prezenţă ridicată la vot în oraşele nordice, unde reformele constituţionale propuse de premier se bucură de o largă susţinere.
Surse guvernamentale au anunţat deja că prim-ministrul va ţine un discurs în jurul orei locale 00.00 (01.00 ora României), la doar o oră după închiderea urnelor şi publicarea primelor exit-poll-uri, care însă nu vor prezenta cele mai exacte date.
Matteo Renzi a votat cu zâmbetul pe buze, alături de soţia sa, în provincia Toscana.
”Nu. Abia acum mă gândesc cum voi vota”, a declarat premierul italian, după ce a fost întrebat de o alegătoare dacă s-a decis pentru ce va vota la referendum.
Ulterior, Matteo Renzi şi-a petrecut aproximativ zece minute aşteptând la coadă pentru a putea vota.
Premierul a promis că se va retrage de la conducerea executivului dacă alegătorii italieni resping reformele constituţionale. În acest sens, plebiscitul reprezintă un vot de încredere pentru actuala guvernare, care a eşuat până în acest moment în încercarea de relansare a economiei italiene.
Riscurile acestui referendum sunt ridicate, întrucât respingerea reformelor constituţionale ar putea să genereze un blocaj politic şi să aducă formaţiunile populiste şi eurosceptice mai aproape de putere.
Prim-ministrul italian susţine că agenda de reforme constituţionale îi va da mai multă putere de decizie şi va pune bazele unei guvernări stabile, într-o ţară care a schimbat 63 de executive şi 27 de prim-miniştri de la căderea dictaturii lui Benito Mussolini. În Italia, deciziile politice importante ajung deseori să se blocheze în încurcături birocratice.
Propunerile sunt extrem de controversate, iar dezbaterile aprinse au divizat în ultimele luni scena politică italiană. Acestea vor amenda o constituţie redactată în 1947, la scurt timp după căderea regimului fascist al lui Benito Mussolini.
Între timp, o parte din alegătorii italieni se tem că schimbările constituţionale vor concentra mai multă putere politică în mâinile executivului, iar oponenţii politici nu s-au sfiit să-l numească autoritar sau dictator pe Matteo Renzi.
Ultimele sondaje publicate în urmă cu două săptămâni indicau un avans de şapte puncte procentuale pentru tabăra ”NU”. Între timp, casele de pariuri indică de asemenea o victorie pentru cei care se declară împotriva reformelor constituţionale propuse de Matteo Renzi.
A treia cea mai mare economie din zona euro ar putea să fie zguduită de un blocaj politic şi de turbulenţe economice majore, dacă alegătorii italieni votează împotriva reformelor constituţionale şi forţează demisia premierului Matteo Renzi, care rămâne un aliat cheie al Angelei Merkel şi un lider dedicat proiectului european după Brexit.
Renzi a dus în ultimele zile cea mai grea luptă din întreaga sa carieră politică, în încercarea de a convinge publicul italian să voteze pentru reformele constituţionale, atacate intens de populiştii de la Mişcarea ”Cinci Stele”.
În mare, italienii sunt chemaţi la urne pentru a decide dacă vor să concentreze mai multă putere politică în mâinile executivului sau dacă resping reformele constituţionale pentru a păstra procesul democratic de control.
Eşecul referendumului italian ar putea să fie interpretat drept un nou protest al electoratului occidental împotriva sistemului politic tradiţional, după votul pentru Brexit şi victoria lui Donald Trump.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
