Preşedintele francez Emmanuel Macron anunţă vineri, în urări adresate Forţelor armate, la Mont-de-Marsan, axele viitoarei Legi a programării militare (LPM) în perioada 2024-2030, care consacră armatei un efort bugetar de 413 miliarde de euro, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Este vorba despre o creştere semnificativă a bugetului armatei - în contextul economic global -, în pofida faptului că armata voia mai mulţi bani.

”Cesiuni de infrastructură” vor permite o creştere şi mai mare a sumei în vederea ”acoperirii unei nevoi de 413 miliarde de euro”, a anunţat el.

Această schimbare de proporţii se vrea ”fără precedent”.

Precedenta LPM din perioada 2019-2025 prevedea un buget de 295 de miliarde de euro.

Ea a fost executată conform previziunilor - un lucru care nu s-a mai întâmplat de zeci de ani de zile.

”În total, cele două legi au condus la o dublare a bugetului armatelor noastre”, a subliniat preşedintele Republicii, într-un discurs pe care l-a susţinut vineri, la Baza aeriană 118 Mont-de-Marsan.

După o LPM de ”reparaţie” a armatei, în vederea ”redării suflului şi mijloacelor” şi ”ieşirii din penurie”, noua Lege a programării militare urmează ”să transforme” armata, a subliniat şeful statului francez.

”Nu trebuie să facem acelai lucru cu mai mult, ci mai bine”, a insistat el.

Războiul rus din Ucraina a bulversat perspectivele - de un an -, în pofida faptului că nevoia reînarmării Franţei era deja avută în vedere în precedentul său mandat de cinci ani.

În prezent, pericolele sunt ”considerabile”, a avertizat Emmanuel Macron.

”Ameninţările sunt multiple şi mai degrabă se agregă decât să se succeadă”, a declarat el, enumerând domenii de conflict şi forme de confruntare.

Franţa, chiar dacă dispune în Uniunea Europeană (UE) de o credibilitate militară, este necesar să-şi examineze în mod lucid mijloacele.

CONSOLIDAREA SPIONAJULUI

”Transformarea” armatei promisă prin noua LPM urmează să se spirijine pe patru ”pivoţi”, a anunţat Emmanuel Macron.

El a enumerat o consolidare a nucleului suveranităţii apărării franceze, disuasiunea sau poziţia apărării cibernetice, o adaptare la exigenţe de înaltă intensitate, o pregătire pentru a interveni în spaţii comune - ca spaţiul digital sau mările -, o capacitate de a încheia parteneriate.

Franţa vrea să urce în gamă, pentru a fi în măsură să-şi asume responsabilităăţile de comandament de coaliţie - fie în cadrul NATO, fie în alte părţi, de exemplu în Africa.

”Aceasta este o responsabilitate pe care numai ea şi-o poate asuma în Europa continentală”, a subliniat Emmanuel Macron, evocând în mod aluziv posibilitatea ca Statele Unite să se mobilizeze în altă parte şi să nu mai poată juca rolul de leader.

Învestindu-se drept ”integrator” sau ”asamblator”, Franţa vrea să câştige influenţă în UE, dar şi greutate militară.

Concret, preşedintele francez nu a intrat în toate detaliile. El a menţionat câteva domenii simbolice.

El a dat asigurări că mijloacele alocate spionajului urmează să crească cu 60% şi că bugetele spionajului militar (DM) şi protecţiei forţelor (DRSD) se vor dubla.

În ceea ce priveşte domeniul cibernetic, capacitatea de a răspunde atacurilor majore se va dubla.

În materie de echipament, Forţele Aeriene vor trece la ”totul Rafale”.

Macron a confirmat construirea unui portavion de nouă generaţie, care să-i succeadă portavionului Charles de Gaulle.

El a evocat o consolidare a apărării sol-aer, a capacităţilor spaţiale, o modernizare a echipamentelor, o consolidare la nivel naţional a urgenţei şi un efort particular de dotare cu mijloace a teritoriilor de peste mări - care formează o ”constelaţie strategică”. În regiunea Asia-Pacific (”indopacific”), teritoriile de peste mări sunt expuse unor tensiuni internaţionale.

Rezerva operaţionează urmează să fie dublată, la rândul ei, pentru a oferi armatei o susţinere mai importantă.

Macron a evocat, de asemenea, problema sensibilă a stocurilor de muniţie sau materiale. Acestea fuseseră reduse cât mai mult.

În vederea unei consolidări a armatei, Emmanuel Macron vrea să exercite presiuni şi constrângeri asupra ”ecosistemului” industrial al apărării.

Guvernul vrea să repartizeze mai bine asumarea riscurilor economice, împreună cu industriaşii. În schimb, el le promite o relaxare a procedurilor.

Este angajată, de asemenea, o reformare a Direcţiei Generale a Armamentului.

Pe plan intern, comandamentul interarme este necesar să se adapteze, la rândul său, iar aceste proiecte nu sunt uşor de realizat.

Rămân, însă, multe de precizat.

Efortul financiar este substanţial, însă va necesita ajustări şi angajamente.

Guvernul recunoaşte că anumite programe ar putea fi necesar să fie decalate în timp, în vederea degajării unor marje de manevră financiară, iar acest lucru va avea consecinţe asupra armelor vizate ale armatei.

Volumul forţelor şi al materialelor militare este necesar, de asemenea, să fie explicitate, în contextul în care efectivele militare urmează să rămână neschimbate.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.