Autorităţile din Noua Caledonie, o insulă din Pacific aflată sub control francez, au trimis mai mulţi poliţişti pe străzi, au închis aeroportul internaţional şi au impus stare de asediu în capitală, după ce protestele legate de un nou sistem de vot în teritoriu au devenit violente, relatează Reuters.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Capitala Noumea a Noii Caledonii a fost acoperită de un nor gros de fum negru la căderea nopţii şi la intrarea în vigoare a interdicţiilor de circulaţie, a relatat postul local de televiziune NC La 1ere, adăugând că o instalaţie sportivă locală a fost incendiată.

În noaptea precedentă, protestarii au incendiat maşini, supermarketuri, s-au ciocnit cu poliţia şi au ridicat baricade, tensiunile fiind concentrate pe planurile de a permite mai multor persoane să participe la alegerile din Noua Caledonie, pe care protestatarii indigeni kanak le resping.

Unul dintre cele cinci teritorii insulare care se întind în Indo-Pacific deţinute de Franţa, Noua Caledonie este al treilea mare producător de nichel din lume şi este piesa centrală a planului preşedintelui francez Emmanuel Macron de a creşte influenţa Parisului în Pacific.

De ce au loc revolte în Noua Caledonie împotriva reformei votului din Franţa?

Violenţele au izbucnit în Noua Caledonie, un teritoriu francez de peste mări din Pacificul de Sud, după ce legislatorii de la Paris au discutat un proiect de amendament constituţional pentru a permite persoanelor recent sosite pe teritoriu să voteze în alegerile provinciale. Proiectul de lege, de care unii lideri locali se tem că va dilua votul indigenilor kanak, este cel mai recent punct fierbinte în lupta care durează de zeci de ani cu privire la rolul Franţei în insulă.

Protestele au determinat autorităţile să închidă aeroportul internaţional, să impună stare de asediu în capitala Nouméa şi să solicite întăriri ale poliţiei.

Aflată în apele calde ale Pacificului de sud-vest, la aproximativ 1 500 km est de Australia, Noua Caledonie are 270 000 de locuitori, dintre care 41% sunt kanak melanezieni şi 24% de origine europeană, majoritatea francezi.

Arhipelagul şi-a primit numele de la căpitanul explorator britanic James Cook în 1774. A fost anexat de Franţa în 1853 şi a fost folosit drept colonie penală până cu puţin timp înainte de începutul secolului XX.

De ce este important?

Noua Caledonie, unul dintre cele cinci teritorii insulare care se întind în Indo-Pacific deţinute de Franţa, este un element central în planul lui Macron de a spori influenţa franceză în Pacific.

Producătorul de nichel nr. 3 din lume, Noua Caledonie se află în inima unei regiuni maritime complexe din punct de vedere geopolitic, în care China şi Statele Unite se luptă pentru putere şi influenţă în domeniul securităţii şi al comerţului.

Fără a numi China, Macron a declarat anterior că dorinţa Franţei de a-şi extinde influenţa în Pacific a fost aceea de a asigura o "dezvoltare bazată pe reguli".

Noua Caledonie a devenit teritoriu francez de peste mări în 1946. Începând cu anii 1970, în urma unui boom al nichelului care a atras străini, tensiunile au crescut pe insulă, cu diverse conflicte între Paris şi mişcările de independenţă ale etnicilor kanak.

Acordul de la Nouméa din 1998 a ajutat la încheierea conflictului prin definirea unei căi spre o autonomie treptată şi prin limitarea votului la indigenii kanak şi la migranţii care locuiau în Noua Caledonie înainte de 1998. Acordul a permis organizarea a trei referendumuri pentru a determina viitorul ţării. În toate cele trei, independenţa a fost respinsă. "În această seară, Franţa este mai frumoasă pentru că Noua Caledonie a decis să rămână parte din ea", a declarat Macron după rezultatul celui mai recent vot, din 2021.

Cu toate acestea, scrutinul din 2021 a fost boicotat de partidele pro-independenţă din cauza pandemiei de coronavirus, iar scepticismul persistă cu privire la legitimitatea rezultatului.

De ce au explodat tensiunile în ultima vreme?

În conformitate cu termenii Acordului de la Nouméa, votul la alegerile provinciale a fost limitat la persoanele care au avut reşedinţa în Noua Caledonie înainte de 1998 şi la copiii acestora. Măsura a avut ca scop o mai mare reprezentare a kanacilor, care deveniseră o populaţie minoritară.

Parisul consideră că actualul aranjament este nedemocratic şi doreşte să lărgească electoratul incluzând persoanele care au locuit în Noua Caledonie timp de cel puţin 10 ani. Senatul francez a adoptat în aprilie o propunere de reformă constituţională în acest sens, care este acum discutată de parlamentarii din camera inferioară, votul final fiind programat în cursul zilei de marţi.

Biroul lui Macron a declarat duminică că, în cazul în care legislatorii vor aproba modificarea constituţională, el va amâna promulgarea acesteia ca lege. În schimb, îi va invita pe reprezentanţi ai populaţiei teritoriului la Paris pentru discuţii în vederea ajungerii la o soluţie negociată.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.