Rusia a comis încălcări flagrante şi fără precedent ale drepturilor omului de când a invadat Ucraina în 2014, inclusiv execuţii extrajudiciare, violenţă sexuală şi muncă forţată, a constatat Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), relatează The Guardian.
Marea Cameră a Curţii a hotărât în unanimitate că, între 11 mai 2014 şi 16 septembrie 2022, când Rusia a încetat să mai fie parte la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, aceasta a comis „un comportament vădit ilegal... pe scară largă”.
Grupările armate pro-ruse au pătruns în regiunile Doneţk şi Luhansk din estul Ucrainei în 2014, iar Rusia şi-a început invazia la scară largă a Ucrainei la 24 februarie 2022.
În hotărârea sa, publicată miercuri, instanţa a declarat că există dovezi privind utilizarea generalizată şi sistemică a violenţei sexuale, însoţită de acte de tortură, cum ar fi bătăi, strangulări sau şocuri electrice. Civilii şi prizonierii de război au fost supuşi unor execuţii simulate, secţionării unor părţi ale corpului şi şocurilor electrice, inclusiv în zonele intime ale corpului lor, a declarat instanţa.
Constatând încălcări repetate ale Convenţiei, multe dintre acestea având loc pe o perioadă de mai mult de opt ani, Curtea a declarat: "Aceste acţiuni urmăresc să submineze însăşi ţesătura democraţiei pe care se întemeiază Consiliul Europei şi statele sale membre prin distrugerea libertăţilor individuale, suprimarea libertăţilor politice şi dispreţul lor flagrant faţă de statul de drept".
"În niciunul dintre conflictele prezentate anterior Curţii nu a existat o condamnare atât de aproape universală a nepăsării «flagrante» de către statul pârât faţă de fundamentele ordinii juridice internaţionale instituite după al Doilea Război Mondial".
Ucraina a salutat hotărârea ca fiind "istorică şi fără precedent", afirmând că a fost o "victorie incontestabilă". Rusia nu a participat la procedură şi a declarat că va ignora hotărârea.
Încălcările identificate de instanţă au inclus:
Atacuri militare nediscriminatorii.
Execuţii sumare ale civililor şi ale personalului militar ucrainean.
Tortura, inclusiv utilizarea violului ca armă de război.
Detenţia ilegală şi arbitrară a civililor.
Strămutarea şi transferul nejustificat al civililor
Intimidarea, hărţuirea şi persecutarea tuturor grupurilor religioase, altele decât adepţii Bisericii Ortodoxe Ucrainene, aliniate istoric Moscovei.
Intimidarea şi violenţa împotriva jurnaliştilor şi noi legi care interzic şi penalizează difuzarea de informaţii în sprijinul Ucrainei.
Dispersarea forţată de către armata rusă a protestelor paşnice din oraşele ocupate.
Distrugerea, jefuirea şi exproprierea de bunuri.
Suprimarea limbii ucrainene în şcoli şi îndoctrinarea elevilor ucraineni.
Transferul în Rusia şi, în multe cazuri, adoptarea acolo a copiilor ucraineni.
Instanţa a declarat: "Prevalenţa violenţei sexuale şi a violurilor comise de soldaţii ruşi în teritoriile ocupate este deosebit de dezgustătoare. Dovezile arată violenţa extremă a circumstanţelor în care femeile au fost violate sau agresate sexual şi intenţia de a le teroriza, umili şi înjosi. În plus faţă de impactul asupra victimelor directe, violul femeilor şi fetelor în contextul unui conflict armat a fost, de asemenea, descris ca un mijloc pentru agresor de a umili simbolic şi fizic bărbaţii învinşi.
"Violul sau ameninţarea cu violul este, de asemenea, utilizată pentru a alunga comunităţile de pe terenuri sau pentru a spori teroarea în timpul atacurilor. Dovezile atestă, de asemenea, violenţa sexuală îngrozitoare comisă frecvent asupra deţinuţilor de sex masculin. Abuzul sexual, tortura şi mutilarea deţinuţilor de sex masculin sunt adesea efectuate pentru a le ataca şi a le distruge sentimentul masculinităţii sau bărbăţiei".
Judecătorii au declarat că violenţa sexuală şi violul au fost utilizate în Ucraina după invazia din februarie 2022 "ca parte a unei strategii militare de dezumanizare, umilire şi distrugere a moralului populaţiei ucrainene, ca indivizi şi ca o comunitate, şi de afirmare a dominaţiei asupra teritoriului suveran ucrainean".
Instanţa va decide la o dată ulterioară dacă va ordona despăgubiri. Cu toate acestea, Rusia a comunicat anterior instanţei intenţia sa de a nu pune în aplicare hotărârile sau de a nu plăti despăgubiri.
Un total de 26 de state semnatare ale convenţiei au intervenit în calitate de părţi terţe în acest caz şi şi-au exprimat sprijinul pentru tragerea la răspundere a Rusiei pentru încălcările drepturilor omului care rezultă din invazia sa în Ucraina.
Curtea a constatat, de asemenea, că doborârea zborului MH17 cu ajutorul unei rachete furnizate şi transportate în estul Ucrainei de către Federaţia Rusă, care a dus la moartea celor 298 de civili aflaţi la bord, a încălcat convenţia.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
