Italia s-a lansat joi în a doua zi de consultări, în încercarea de a găsi o soluţie la o criză declanşată de explozia Guvernului de extremă dreapta şi populist format de Liga lui Matteo Salvini şi Mişcarea Cinci Stele (M5S, antisistem) a lui Luigi di Maio, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Preşedintele Sergio Mattarella, care deţine cheia unui deznodământ, primeşte una câte una formaţiunile politice la Palatul Quirinal.

Partidul Democrat (PD), cea mai importantă formaţiune de stânga, a propus o alianţă cu M5S, abandonată de ministrul de Interne şi liderul extremei drepte Matteo Salvini la 8 august, după 14 luni de mariaj.

Liderul PD Nicola Zingaretti a evocat un ”Guvern al schimbării” şi o ”alternativă la drepte”. La ieşirea de la consultări, el a precizat că cele cinci condiţii impuse, încă de miercuri, unei uniuni cu M5S sunt ”non negociabile” şi includ, în primul rând, o confirmare a ”vocaţiei europene” a Italiei.

Celelalte patru sunt ”centralitatea Parlamentului”, o creştere economică care să respecte mediul, o schimbare radicală de direcţie în gestionarea migraţiei şi un viraj econimic către o redistribuire mai mare şi investiţii.

Fostul şef al guvernului italian Silvio Berlusconi, liderul Partidului Forza Italia (FI, centru-dreapta), a îndemnat, la rândul său, la stabilirea unei ”majorităţi parlamentare de centru-dreapta”, în vederea ”apărării italienilor de opresiunea judiciară, fiscală şi birocratică” a unei majorităţi de stânga.

În cazul în care aceasta se va dovedi imposibilă, ”singura cale va fi a alegerilor”.

Împreună cu partenerii săi din alegerile legislative din primăvara lui 2018 - Liga lui Salvini şi Partidul Fraţii Italiei al lui Giorgia Meloni (ultra-dreapta postfascistă) - ar putea să obţină, potrivit sondajelor, un scor de peste 50%.

Giorgia Meloni, primită prima de preşedinte, a reclamat alegeri imediat, ”singura ieşire posibilă şi care respectă Italia”, spre deosebire de ”o majoritate parlamentară” care nu ar reflecta ”consensul poporului”.

”Il Cavaliere” nu a evocat în mod direct propunerea lui Romano Prodi - un fost preşedinte al Comisiei Europene (CE) şi fost premier - de formare a unei majorităţi stânga-dreapta, după modelul coaliţiilor germane, o opţiune intitulată ”Ursula”, după numele preşedintei Comisiei de la Bruxelles Ursula von der Leyen.

Însă el a ”avertiazat împotriva unui Executiv care ar fi fructul unei noii majorităţi între diverşi actori, o majoritate improvizată, care ar exista doar în Parlament şi nu în ţară, o majoritate care nu ar respecta majoritatea alegătorilor italieni”.

MATTARELLA

După baletul politic de joi, Mattarella urmează să se exprime la ora locală 18.00 (19.00, ora României).

Perspectiva unor alegeri anticipate nu îl încântă deloc, pentru că a treia economie din zona euro, îndatorată şi a cărei creştere s-a oprit, ar trebui să se ocupe, în acel moment, de delicata elaborare a bugetuluidin 2020.

Măsuri este necesar să fie adoptate rapid, în vederea evitării unei creşteri automate a TVA anul viitor, în cazul în care nu se acoperă o gaură bugetară de 23 de miliarde de euro.

În plus, criza italiană ”se produce într-o fază critică pentru Europa, cu un risc de recesiune în Germania şi instalarea unei noi Comisii la Bruxelles”, notează Andrea Montanino, economistul-şef al Federaţiei patronale Confindustria.

Scenariul cel mai probabil este al unei noi majorităţi.

M5S, primită ultima joi, la ora 15.00 GMT (18.00, ora României), nu a răspuns ofertei PD. Însă, pentru această formaţiune care a scăzut de la un scor de 32% în primăvara lui 2018 la 15-16% în intenţiile de vot, întoarcerea la urne acum ar fi o sinucidere, potrivit analiştilor.

În Parlament, M5S este principala formaţiune, dispunând de o majoritate relativă, pe care se poate construi un nou pact guvernamental.

Însă, mişcarea fondată pe respingerea vechii clase politice şi a corupţiei este străbătută de curente disparate, inclusiv de o puternică tendinţă eurosceptică.

PD cere totodată ca viitorul Executiv să nu mai fie condus de către premierul în exerciţiu Giuseppe Conte, căruia-i reproşează că a acceptat, fără să clipească, în cele 14 luni de mandat, diktatele antimigranţi ale lui Salvini.

Alte nume circulă în vederea ocupării postului de premier, între care al lui Marta Cartabia, în vârstă de 56 de ani, vicepreşedinta Curţii Constituţionale, cu un profil mediatic, care s-ar bucura de favorurule lui Mattarella.

Aceasta ar fi o premieră în Italia.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.