Condiţiile preşedintelui Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina includ o cerere ca liderii occidentali să se angajeze în scris să oprească extinderea NATO spre est şi să ridice o parte din sancţiunile impuse Rusiei, potrivit a trei surse ruse care sunt informate în legătură cu negocierile, relatează Reuters.
Preşedintele american Donald Trump a declarat în repetate rânduri că doreşte să pună capăt celui mai sângeros conflict european de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace şi s-a arătat tot mai frustrat de atitudinea lui Putin în ultimele zile, avertizând marţi că liderul rus „se joacă cu focul” prin refuzul de a se angaja în discuţii de încetare a focului cu Kievul, în timp ce forţele sale câştigă teren pe câmpul de luptă.
După ce a vorbit cu Trump mai mult de două ore săptămâna trecută, Putin a declarat că este de acord să colaboreze cu Ucraina la un memorandum care ar stabili contururile unui acord de pace, inclusiv calendarul unei încetări a focului. Rusia a declarat că în prezent redactează versiunea sa a memorandumului şi nu poate estima cât timp va dura acest lucru.
Kievul şi guvernele europene au acuzat Moscova că trage de timp în timp ce trupele sale avansează în estul Ucrainei.
„Putin este gata să facă pace, dar nu cu orice preţ”, a declarat o sursă rusă de rang înalt care cunoaşte gândirea Kremlinului la nivel înalt, care a vorbit cu Reuters sub rezerva anonimatului.
Cele trei surse ruse au declarat că Putin doreşte un angajament „scris” din partea marilor puteri occidentale de a nu extinde NATO spre est - un subterfugiu pentru a exclude în mod oficial aderarea Ucrainei, Georgiei şi Moldovei şi a altor foste republici sovietice.
Rusia doreşte, de asemenea, ca Ucraina să fie neutră, să fie ridicate unele sancţiuni occidentale, să fie rezolvată problema activelor suverane ruseşti îngheţate în Occident şi vrea ca vorbitorii de limbă rusă din Ucraina să fie protejaţi, au declarat cele trei surse.
Prima sursă a declarat că, dacă Putin va vedea că nu poate ajunge la un acord de pace în termenii săi, va încerca să le arate ucrainenilor şi europenilor prin victorii militare că „pacea de mâine va fi şi mai dureroasă”.
Kremlinul nu a răspuns la o solicitare de a comenta informaţiile furnizate de Reuters.
Putin şi oficialii ruşi au declarat în repetate rânduri că orice acord de pace trebuie să abordeze „cauzele profunde” ale conflictului - formularea rusă pentru problema extinderii NATO şi a sprijinului occidental pentru Ucraina.
Kievul a declarat în repetate rânduri că Rusiei nu ar trebui să i se acorde drept de veto asupra aspiraţiilor sale de a adera la alianţa NATO. Ucraina afirmă că are nevoie ca Occidentul să îi ofere o garanţie de securitate puternică, care să descurajeze orice viitor atac rusesc.
De asemenea, NATO a declarat în trecut că nu îşi va schimba politica „uşilor deschise” doar pentru că Moscova o cere.
Putin a ordonat intrarea a zeci de mii de trupe în Ucraina în februarie 2022, după opt ani de lupte în estul Ucrainei între separatiştii susţinuţi de Rusia şi trupele ucrainene.
Rusia controlează în prezent puţin sub o cincime din ţară. Deşi progresele Rusiei s-au accelerat în ultimul an, războiul costă scump atât Rusia, cât şi Ucraina, în termeni de victime şi cheltuieli militare.
În ianuarie, Reuters a relatat că Putin era din ce în ce mai îngrijorat de disfuncţionalităţile din economia rusă în timpul războiului, pe fondul lipsei forţei de muncă şi al ratelor ridicate ale dobânzii impuse pentru a reduce inflaţia. Preţul petrolului, piatra de temelie a economiei Rusiei, a scăzut constant în acest an.
Trump, care se mândreşte că are relaţii prietenoase cu Putin şi şi-a exprimat convingerea că liderul rus doreşte pacea, a avertizat că Washingtonul ar putea impune sancţiuni suplimentare dacă Moscova întârzie eforturile de a găsi o soluţie. Duminică, Trump a sugerat pe reţelele de socializare că Putin a „înnebunit complet” reacţionând astfel la un atac aerian rusesc masiv asupra Ucrainei.
Prima sursă a mai declarat că, dacă Putin va vedea o oportunitate tactică pe câmpul de luptă, va forţa înaintarea şi mai mult în Ucrain. Kremlinul crede că Rusia ar putea lupta ani de zile, indiferent de sancţiunile şi durerile economice impuse de Occident.
O a doua sursă a declarat că Putin este acum mai puţin înclinat să facă compromisuri cu privire la teritoriu şi îşi menţine poziţia publică potrivit căreia doreşte ca Rusia să revendice integral patru regiuni din estul Ucrainei. „Putin şi-a înăsprit poziţia”, a declarat această sursă cu privire la problema teritoriului.
În timp ce Trump şi Putin se ceartă în public cu privire la perspectivele păcii în Ucraina, încă nu este clar dacă intensificarea războiului şi înăsprirea poziţiilor anunţă voinţa de a ajunge la un acord sau eşecul discuţiilor.
În luna iunie a anului trecut, Putin şi-a expus termenii pentru o încetare imediată a războiului: Ucraina trebuie să renunţe la ambiţiile sale NATO şi să îşi retragă toate trupele de pe întreg teritoriul celor patru regiuni ucrainene revendicate şi controlate în mare parte de Rusia.
Pe lângă Crimeea, pe care a anexat-o în 2014, Rusia controlează în prezent aproape întreaga regiune Luhansk, mai mult de 70% din regiunile Doneţk, Zaporojie şi Herson. De asemenea, ocupă o fărâmă din regiunile Harkov şi Sumî şi ameninţă Dnipropetrovsk.
Fostul preşedinte american Joe Biden, liderii vest-europeni şi Ucraina consideră invazia drept o acaparare de teritorii în stil imperial şi au promis în mod repetat că se vor opune forţelor ruse.
Putin consideră războiul drept un moment decisiv în relaţiile Moscovei cu Occidentul, despre care spune că a umilit Rusia după căderea Uniunii Sovietice în 1991 prin extinderea NATO şi invadarea a ceea ce el consideră a fi sfera de influenţă a Moscovei.
La summitul de la Bucureşti din 2008, liderii NATO au convenit că Ucraina şi Georgia vor deveni într-o zi membre ale alianţei. În 2019, Ucraina şi-a modificat Constituţia angajându-se pe calea aderării depline la NATO şi Uniunea Europeană.
Trump a declarat că sprijinul anterior al SUA pentru candidatura Ucrainei de aderare la NATO a fost o cauză a războiului şi a indicat că Ucraina nu va obţine statutul de membru.
Putin, care a ajuns în fruntea Kremlinului în 1999, a revenit în mod repetat la problema extinderii NATO, inclusiv în cele mai detaliate remarci ale sale despre o posibilă pace, în 2024.
În 2021, cu doar două luni înainte de invazia rusă, Moscova a propus un proiect de acord cu membrii NATO care, în conformitate cu articolul 6, ar obliga NATO să „se abţină de la orice extindere ulterioară a NATO, inclusiv aderarea Ucrainei, precum şi a altor state”. Diplomaţii americani şi ai NATO au declarat la momentul respectiv că Rusia nu poate avea drept de veto asupra extinderii alianţei.
Rusia doreşte în scris o promisiune privind stoparea extinderii NATO, deoarece Putin consideră că Moscova a fost indusă în eroare de Statele Unite după căderea Zidului Berlinului în 1989, când secretarul de stat american James Baker l-a asigurat pe liderul sovietic Mihail Gorbaciov, în 1990, că NATO nu se va extinde spre est, au declarat două dintre surse.
A existat o astfel de promisiune verbală, a declarat fostul director al Agenţiei Centrale de Informaţii, William J. Burns, în memoriile sale, dar aceasta nu a fost niciodată formalizată - şi a fost făcută într-un moment în care prăbuşirea Uniunii Sovietice nu avusese loc.
NATO, înfiinţată în 1949 pentru a asigura securitatea împotriva Uniunii Sovietice, afirmă că nu reprezintă o provocare pentru Rusia - deşi evaluarea sa din 2022 privind pacea şi securitatea în zona euro-atlantică a identificat Rusia drept cea mai „semnificativă şi directă ameninţare”.
Invazia Rusiei în Ucraina în 2022 a determinat Finlanda să adere la NATO în 2023, urmată de Suedia în 2024.
Liderii vest-europeni au afirmat în repetate rânduri că, dacă Rusia câştigă războiul din Ucraina, ar putea într-o zi să atace chiar NATO - un pas care ar declanşa un război mondial. Rusia respinge astfel de afirmaţii ca fiind nefondate, dar a avertizat, de asemenea, că războiul din Ucraina ar putea escalada într-un conflict mai amplu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
