Ciocniri între protestatari şi poliţie în Argentina, la sfârşitul unei manifestaţii împotriva unui proiect de lege privind proprietatea privată, prin care manifestanţi îl acuză pe Milei de faptul că vrea să vândă pământ străinilor. ”Patria nu este de vânzare”

Ciocniri între protestatari şi poliţie în Argentina, la sfârşitul unei manifestaţii împotriva unui proiect de lege privind proprietatea privată, prin care manifestanţi îl acuză pe Milei de faptul că vrea să vândă pământ străinilor. ”Patria nu este de vânzare”

Ciocniri au avut loc la Buenos Aires între manifestanţi şi poliţie, la sfârşitul unei manifestaţii la care au participat câteva mii de persoane, în faţa sediului Senatului argentinian, care dezbătea un proiect de lege - contestat - privind proprietatea privată, relatează AFP.

La sfârşitul manifestaţiei, la căderea nopţii, joi, aceste ciocniri, în principal la distanţă, au avut loc în Piaţa Parlamentului, între grupuri de zeci de persoane şi poliţişti.

Poliţiştii, către care manifestanţii au aruncat cu pietre şi diverse proiectile, au răspuns cu gaze lacrimogene, gloanţe de cauciuc şi tunuri cu apă.

Cel puţin doi membri ai forţelor de ordine şi un manifestant au fost răniţi, potrivit presei argentiniene şi unor imagini AFP.

Cel puţin zece persoane au fost arestate, potrivit presei argentiniene, un bilanţ care nu a fost confirmat în mod oficial imediat.

Potrivit Sindicatului Presei de la Buenos Aires, Sipreba, o fotografă a fost rănită la cap.

După peste două ore de ciocniri sporadice şi înfruntări de la distanţă, Piaţa Parlamentului a fost golită, joi, către ora locală 20.00 (vineri, 2.00, ora României), de către poliţie, însă un grup de manifestanţi a rămas în piaţă, fără ciocniri.

MILEI VREA SĂ CONSOLIDEZE PROPRIETATEA PRIVATĂ

Înainte de această încheiere violentă, manifestaţia s-a desfăşurat fără incidente joi, în prezenţa unui dispozitiv impozant al poliţiei, iar mii de persoane au manifestat pe vânt şi în ploaie.

Manifestanţii s-au adunat la apelul unor partide de stânga, mişcări sociale şi sindicate cu sloganul "Patria nu este de vânzare", afişat pe banderole sau scandat, a constatat AFP.

În acelaşi timp, Senatul începea să examineze un proiect de lege contestat.

Acest text - denumit "Inviolabilitatea proprietăţii private" - prevede între altele o facilitare a procedurilor de expulzare în caz de neplată şi face mai dificilă expropierea de către stat a unui bun privat.

El vizează, de asemenea, o flexibilizare a schimbării destinaţiei anumitor terenuri rurale, inclusiv a celor care odinioară erau incendiate.

Guvernul preşedintelui ultraliberal Javier Milei vrea ca prin acest text să consolideze proprietatea privată şi să ofere un cadru juridic propice investitorilor.

Însă partea esenţială - cea mai polemică - a măsurilor a fost retrasă din text.

Guvernul voia să crească de la 15% la 25% pragul terenurilor care pot să fie cumpărate de către o persoană fizică sau juridică străină, o normă care datează din 2011.

Opoziţia şi mişcări de apărare a mediului se opun dur acestui plan şi denunţă, alături de Centrala Sindicală CTA un risc de "colonizare, fragmentare, fracturare şi balkanizare a patriei".

Partidul lui Javier Milei, care are o prezenţă slabă în Senat - de 20 dintre cele 72 de mandate - nu este sigur de faptul că va avea voturile necesare, nici măcar cu susţinerea aliaţilor săi.

El a fost nevoit, astfel, să dea înapoi şi a retras capitolul cu privire la cumpărarea de pământ de către străini.

Potrivit unui raport de la sfârşitul lui 2025 întocmit de către Observatorul Pământurilor, un colectiv de cercetători de la Consiliul Naţional de Cercetare Ştiinţifică şi Tehnică (CONICET) şi de la Universitatea Buenos Aires, aproape 5% dintre terenurile argentiniene - reprezentând o suprafaţă cât Anglia - se află în proprietate străină.

Însă, în anumite districte, acest procent depăşeşte cele 15 procente prevăzute de lege, se subliniază în raport.

Este vorba mai ales despre "teritorii bogate în resurse de apă, minereuri sau care au avantaje logistice", ca de exemplu porturi.

La manifestaţia de joi, Carlos Miño, în vârstă de 67 de ani, rămânea ostil proiectului de lege al lui Milei, în pofida faptului că Guvernul a dat înapoi.

"Aproape tot proiectul merge în aceeaşi direcţie. Şi anume să se vândă, într-un fel sau altul, bunurile noastre, care ne aparţin", a declarat el AFP.

După dezbaterea din Senat, care dura până noaptea târziu, textul urma să fie trimis în Camera Deputaţilor.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.

Recomandările editorilor
Ultima oră