Iranul a executat cel puţin 834 de persoane în 2023 - 471 în dosare legate de traficul de droguri, iar 282 cu privire la crime -, cele mai numeroase execuţii din 2015 încoace, reprezentând o creştere ”alarmantă” cu 43% faţă de nivelul din 2022, denunţă într-un raport anual organizaţiile nonguvernamentale (ONG) Iran Human Rights (IHRNGO) şi ”Împreună împotriva pedepsei cu moartea”, relatează AFP.
”Numărul execuţiilor a explodat literalmente în 2023”, denunţă ONG-urile în acest al 16-lea raport privind pedeapsa cu moartea în Iran.
Si en 2022 le seuil de l’horreur avait déjà été dépassé dans l’utilisation de la peine de mort en Iran, 2023 est une nouvelle année noire : au moins 834 exécutions ont été pratiquées dans le pays, une augmentation de 43 % par rapport à 2022. #StopExecutionsInIran pic.twitter.com/CTsF7jGd8i
— ECPM (Ensemble contre la peine de mort) (@AssoECPM) March 5, 2024
”Este a doua oară în 20 de ani când nunmărul execuţiilor depăşeşte pragul de 800 pe an. Este un număr îngrozitor”, denunţă ele.
Execuţiile în Iran, una dintre ţările cu cele mai numeroase execuţii alături de China şi Arabia Saudită, au loc prin spânzurare.
În 2023, cel puţin 22 de femei au fost executate în republica islamică - cel mai mare număr din ultimii zece ani, potrivit ONG-urilor.
În 2015, autorităţile iraniene au procedat la execuţia a 972 de persoane, potrivit Iran Human Rights, cu sediul în Norvegia şi Ensemble contre la peine de mort (ECPM), cu sediul la Paris.
CEL PUŢIN OPT MANIFESTANŢI EXECUTAŢI
În acest raport de 100 de pagini, cele două ONG-uri acuză Iranul de faptul că recurge la pedeapsa cu moartea ca la un ”instrument de represiune politică”, în urma unei vaste contestări.
Această contestare a fost declanşată de moartea în septembrie 2022 a lui Mahsa Amini, o kurdă în vârstă de 22 de ani, la trei zile după ce a fost arestată de Poliţia Moravurilor din cauză că nu a purat corect vălul.
Familia tinerei şi activişti ai drepturilor omului susţin că aceasta a fost bătută până la moarte, o acuzaţie respinsă de către autorităţi.
Manifestaţii au zguduit timp de mai multe săptămâni regimul islamic, însă s-au potolit după o represiune în care au fost ucise sute de persoane, potrivit unor organizaţii de drepturile omului, iar mii de oameni au fost arestaţi, potrivit ONU.
Videos received by Iran International show that on Saturday, march 2th, a group of Iranians residing in #Netherlands gathered in Amsterdam to protest against the executions by the Islamic Republic.#BoycottIranRegime#IranProtests pic.twitter.com/p1s49Ec601
— @IranCfppi_English (@IrancfppiEn) March 3, 2024
”Insuflarea fricii în societate este singurul mijloc prin care regimul se agaţă de putere, iar pedeapsa cu moartea este cel mai important instrument al său”, denunţă într-un comunicat directorul IHRNGO Mahmood Amiry-Moghaddam.
În statisticile din raport nu sunt incluse cele ”cel puţin 551 de persoane ucise în timpul unor manifestaţii sau altye execuţii extrajudiciare înăuntrul sau în afara închisosrilor”.
Potrivit celor două ONG-uri, cel puţin opt manifestanţi se află între persoanele execuutate în 2023, dintre care şase au fost arestate în contextul manifestaţiilor, condamnate pe plan internaţional.
”SEMNAL PROST”
Potrivit autorilor raportului, cel puţin 471 de persoane, reprezentând 56% din totalul execuţiilor, au fost executate în dosare legate de droguri - de peste 18 ori numărul execuţiilor din 2020 -, iar cel puţin 282 de persoane (34%) au fost executate cu privire la omor.
Iranul, care înregistrează una dintre cele mai mari rate din lume ale consumului de opiacee, este una dintre principalele căi de trimitere către Europa şi Orientul Mijlociu a unor droguri care provin din Afganistanul vecin.
”Escaladarea spectaculoasă a numărului execuţiilor legate de droguri în 2023 este deosebit de îngrijorătoare”, subliniază cele două ONG-uri.
”Persoanele executate cu privire la infracţiuni ale legislaţiei privind stipefiante fac parte din cele mai marginalizate comunităţi ale societăţii, iar minorităţi etnice, mai ales balucii, sunt larg suprareprezentaţi în rândul persoanelor executate”, se arat în raport.
Directorul ECPM, Raphaël Chenuil-Hazan, critică în comunicat faptul că Oficiul ONU împotriva Drogulrilor şi Crimei (ONUDC) a ”rămas”, în opinia sa, ”tăcut”.
”Abolirea pedepsei cu moartea a infracţiunilorlegate de droguri trebuie să fie o condiţie prealabilă a oricărei cooperări viitoare între ONUDC şi Iran în domeniul luptei împotriva traficului de droguri”, cere el.
Mahmood Amiry-Moghaddam îşi exprimă îngrijorarea faţă de ”lipsa actuală a unei reacţii puternice la nivel internaţional” împotriva acestor execuţii, în contextul unei concentrări a comunităţii internaţionale asupra Războiului din Fâşia Gaza între Israel şi Hamas.
Această lipsă de reacţie ”transmite un semnal prost autorităţilor” iraniene, deplânge el, apreciind că ”creşterea costului politic al execuţiilor prin presiuni internaţionale poate încetini maşina de ucis a regimului” iranian.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
