Jurnaliştii France Presse susţin că votanţii indecişi au adevărata putere în primul tur al celor mai imprevizibile alegeri prezidenţiale din ultimele decenii, iar până la un sfert din cei aproape 47 de milioane de cetăţeni francezi cu drept de vot nu ştiau cu cine vor vota în ajunul acestui scrutin crucial pentru calea europeană a Franţei.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Nu îmi place de niciunul dintre ei, sunt dezamăgitori. În cel mai rău caz, pot să-mi anulez votul”, a declarat septuagenara Ghislaine Pincont, o pensionară din localitatea Lille.

Însă, aceasta face parte din cei 25% de alegători francezi care au rămas indecişi la capătul unei campanii extrem de controversate, cu 11 candidaţi în cursa pentru palatul Elysee.

În vreme ce procentajul indecişilor nu este surprinzător pentru alegerile prezidenţiale franceze, primii patru clasaţi sunt separaţi de doar patru puncte procentuale în sondaje, iar rata de participare la alegeri este esenţială pentru a o ţine departe pe extremista Marine Le Pen.

Primii doi clasaţi în alegerile de duminică vor continua lupta în al doilea tur al scrutinului prezidenţial, care este programat să aibă loc pe 7 mai.

Votanţii indecişi s-au plâns că nu pot alege din cei 11 candidaţi, pentru că toţi ar avea anumite probleme care ar trebui să-i elimine din cursa pentru palatul Elysee.

”Deja am decis împotriva unora dintre ei... toate extremele, toţi candidaţii mici şi oarecum ciudaţi”, a declarat Aude Remy (43 de ani) din Lyon.

De asemenea, doi dintre primii patru clasaţi în sondaje sunt extrem de eurosceptici, fiind vorba de candidata extremei-dreapta Marine Le Pen (48 de ani) şi prezidenţiabilul extremei-stângi Jean-Luc Melenchon (65 de ani).

Cei doi au promis că vor altera complet actuala relaţie dintre Franţa şi Uniunea Europeană.

Preşedinta Frontului Naţional s-a prezentat drept o eroină a intereselor franceze într-o lume din ce în ce mai globalizată, în vreme ce poziţia sa antiimigraţionistă şi platforma eurosceptică au generat îngrijorări cu privire la viitorul Franţei în UE.

Tarik Boudra (41 de ani) se numără printre alegătorii indecişi, susţinând că nu ştie dacă să voteze pentru Melenchon sau Fillon.

”Fillon are cea mai multă experienţă. Ceea ce mă atrage este dorinţa sa de a micşora taxele, care este importantă pentru o afacere”, a declarat Boudra.

Însă, şansele prezidenţiabilului conservator au scăzut dramatic după ce presa franceză a dezvăluit că şi-a angajat în mod fictiv soţia ca asistentă parlamentară la Senat.

Fillon a fost pus sub acuzare pentru deturnare de fonduri publice, complicitate şi tăinuirea deturnării de fonduri publice, complicitate şi tăinuire a abuzurilor de bunuri sociale, precum şi că nu a depus declaraţii corecte la autoritatea de monitorizare din Franţa.

Candidatul conservator a căzut pe a patra poziţie în sondajele pentru alegerile prezidenţiale şi are puţine şanse să treacă în al doilea tur, deşi iniţial era favorit pentru a-l înlocui pe Francois Hollande la palatul Elysee.

Emmanuel Macron (39 de ani) a reuşit să ajungă în vârful sondajelor deşi nu a deţinut niciodată o poziţie aleasă, fiind promovat politic de către preşedintele Francois Hollande.

”Voi lua decizia în funcţie de personalitate, pentru că în orice caz vor face promisiuni pe care nu le vor respecta”, a declarat Elodie Grange din Lyon.

Macron a fost dur criticat pentru că nu are nicio substanţă politică şi îi seduce pe votanţi cu o platformă proeuropeană şi proreformă, fără a se identifica cu stânga sau dreapta din Franţa.

O altă alegătoare a spus că va vota ”din respect pentru democraţie, pentru toate ţările unde oamenii nu au dreptul de a vota”, deşi nu a fost convinsă de niciunul din cei 11 candidaţi din cursa pentru Elysee.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.