Partidul de la putere din Kazahstan a câştigat duminică, fără surprize, alegerile parlamentare anticipate din cea mai mare economie din Asia Centrală, unde scena politică rămâne în continuare controlată de preşedintele Kassym-Jomart Tokayev, în ciuda promisiunilor de liberalizare. Conform celor trei sondaje la ieşirea de la urne difuzate de televiziunea de stat, partidul Adilet a obţinut între 70 şi 72% din voturi. Cinci dintre cele şapte partide autorizate să participe la alegeri vor fi reprezentate în Parlament, relatează AFP.
Această victorie zdrobitoare îi asigură partidului Adilet majoritatea celor 145 de locuri din Kurultai, noul parlament monocameral instituit în urma unei reforme constituţionale din luna martie. Adilet a absorbit în iunie, imediat după înfiinţare, partidul omnipotent de la putere, Amanat, într-o mişcare susţinută de preşedintele Tokayev.
Potrivit Comisiei Electorale, rata de participare a ajuns la 74,19%, depăşind chiar 90% în anumite regiuni ale acestei ţări cu 20 de milioane de locuitori, unde rezultatele alegerilor sunt, de obicei, cunoscute dinainte.
Kazahstanul este aliat al Rusiei şi apropiat de China, dar Astana este, de asemenea, un partener important al Uniunii Europene datorită imenselor sale resurse naturale şi poziţiei sale strategice între Asia şi Europa. Acest scrutin anticipat a avut loc după adoptarea unei noi Constituţii, în cadrul unui referendum din martie, la finalul unei campanii unilaterale. Referendumul a consacrat desfiinţarea Senatului în favoarea unui parlament monocameral – Kurultai – care urmează să aibă o influenţă asupra vieţii politice, după ce a fost limitat la un rol auxiliar într-un regim superprezidenţial.
Preocupări privind libertatea presei
De la moartea, în ianuarie 2022, a 238 de persoane în cadrul unor manifestaţii împotriva costului vieţii, care au degenerat în revolte, preşedintele Kassym-Jomart Tokayev, ales în 2019, afirmă că doreşte să construiască un „Kazahstan just” prin liberalizarea sistemului. Tokayev a prezentat duminică aceste alegeri ca o „zi istorică” care trebuie să fie „punctul de plecare al unei munci ample” pentru punerea în aplicare a reformelor sale, în ciuda unei campanii electorale anemice şi a unor sloganuri de partid adesea obscure. Liderul în vârstă de 73 de ani încearcă să închidă capitolul epocii autoritare a lui Nursultan Nazarbayev, aflat la putere timp de trei decenii, de la apusul Uniunii Sovietice până la demisia sa în 2019, şi al cărui om de încredere a fost.
Însă doar şapte partide autorizate, toate mai mult sau mai puţin loiale regimului, au prezentat candidaţi, iar mai multe formaţiuni de opoziţie rămân interzise, după cum remarcă observatorii internaţionali ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) într-un raport publicat înainte de scrutin. Potrivit OSCE, „preocupările de lungă durată privind libertatea presei persistă”, în special în ceea ce priveşte „influenţa statului asupra conţinutului editorial, arestările şi presiunile exercitate asupra jurnaliştilor independenţi”.
În plus, noua Constituţie îi permite liderului Tokayev să candideze din nou în 2029, prin resetarea mandatelor, o practică obişnuită în multe foste republici sovietice. Ales cu o largă majoritate în 2019 şi apoi în 2022, în cadrul alegerilor anticipate, Tokayev nu a indicat până în prezent în mod clar dacă doreşte să rămână la putere în 2029 şi să candideze din nou la sfârşitul mandatului său de şapte ani. „Este prematur să speculăm (...) Poate că voi da un răspuns mai precis anul viitor”, a declarat el duminică.
Medikatv.ro
