Statisticile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) arată o creştere îngrijorătoare a prevalenţei acestor tulburări, cu 1 din 7 copii afectaţi de-a lungul vieţii. În acest context, şcoala joacă un rol crucial în demersul terapeutic al fiecărui copil. Necesitatea urgentă de a reduce stigmatizarea tulburărilor de sănătate mintală în societate şi în mediul educaţional a fost subliniată de Conf. univ. dr. Florina Rad şi de profesorul metodist al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, Lizetta Mihăilă, la Prima News.
,,E important să vorbim despre problematica tulburărilor de sănătate mintală, în ideea de a scădea stigmatizarea asociată, din păcate, acestor tulburări, stigmatizare care apare atât în societate, cât şi în mediul educaţional," a declarat Conf. univ. dr. Florina Rad în cadrul emisiunii. Aceasta a adăugat că ideea integrării copiilor cu tulburări de sănătate mintală în şcolile de masă a pornit din dorinţa de a le asigura condiţiile şi cerinţele educaţionale speciale de care aceştia au nevoie.
,,Atunci când vom aborda un copil cu o problemă de neurodezvoltare va trebui să ne raportăm la fiecare componentă etiologică," a explicat Dr. Rad, subliniind importanţa transformării factorilor de mediu în factori protectivi şi a concentrării pe dezvoltarea comportamentelor funcţionale ale copiilor.
10 iunie Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României
Un aspect esenţial evidenţiat a fost lipsa unei colaborări strânse între specialitatea medicală, psihologie clinică, psihoterapie, familie şi mediul şcolar. Familia este văzută ca un liant vital între specialişti, însă în cultura organizaţională actuală, contactul direct între aceştia este deficitar, menţionează aceasta.
La rândul său, Lizetta Mihăilă, profesor metodist al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, a adus în discuţie provocările concrete din sistemul de învăţământ. Ea a subliniat că, deşi mediul şcolar poate ajuta un copil cu CES, există şi situaţii în care acesta poate deveni o sursă de frustrare.
Profesorul metodist a punctat dificultăţile întâmpinate de copiii cu CES nedeclarat şi de profesorii care trebuie să gestioneze clase numeroase, cu până la 25 de elevi, în condiţiile în care resursele pentru incluziune sunt limitate, evidenţiind lipsa unui traseu clar pentru familiile care se confruntă cu astfel de situaţii.
O altă problemă majoră identificată este lipsa acută de medici de psihiatrie pediatrică, în special în afara marilor oraşe. Această lipsă duce la nediagnosticarea copiilor şi îngreunează accesul părinţilor la serviciile de suport. Astfel, este necesar ca autorităţile să acorde o atenţie sporită problematicii sănătăţii mintale infantile, pentru a combate stigmatizarea şi pentru a investi în resursele necesare unei integrări eficiente a copiilor cu CES în sistemul de învăţământ, menţionează specialiştii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
