Analizele medicale joacă un rol esenţial în prevenirea şi gestionarea bolilor cardiovasculare, care afectează peste jumătate de miliard de oameni din lumea întreagă. Până la 80% dintre atacurile de cord şi accidentele vasculare cerebrale premature pot fi prevenite, dar de cele mai multe ori oamenii nu acordă prea mare importanţă adoptării unui stil de viaţă sănătos.
Dr. Nicuşor Costică Lovin, medic primar cardiolog în cadrul reţelei MedLife are de-a face frecvent cu pacienţi care, pe fondul faptului că şi-au ignorat dislipidemia, au suportat consecinţe neplăcute. „Probabil fiecare caz care ajunge să necesite tratament în urgenţă pentru infarct miocardic a avut o dislipidemie ignorată”, a atras atenţia cardiologul intervenţionist, dr. Nicuşor Lovin.
De zeci de ani, bolile cardiovasculare au fost cauza principală de deces la nivel global. În 2021, peste 20,5 milioane de oameni au murit din cauza unei afecţiuni cardiovasculare, ceea ce a reprezentat aproximativ o treime din totalul deceselor la nivel mondial, arată un raport al Federaţiei Internaţionale a Inimii din 2023. Bolile cardiovasculare (BCV) afectează inima, vasele şi arterele şi pot fi cauzate de o combinaţie de factori socio-economici, de risc metabolici, comportamentali şi de mediu. Hipertensiunea arterială, dieta nesănătoasă, colesterolul ridicat, respectiv dislipidemia, diabetul, obezitatea, bolile de rinichi consum de tutun, de alcool, inactivitatea fizică şi stresul duc la apariţia bolilor cardiovasculare.
Dislipidemia, subdiagnosticată
10 iunie Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României
Caracterizată prin creşterea nivelului de grăsimi în sânge, dislipidemia, este un factor major de risc cardiovascular. „Din păcate, această afecţiune este frecvent subdiagnosticată, deoarece simptomele devin evidente abia în stadii avansate. Evaluarea anuală prin analize de laborator ar trebui să fie o practică obişnuită indiferent de vârstă”, a explicat dr. Nicuşor Lovin.
Dislipidemia poate avea cauze genetice, dar este adesea rezultatul unui stil de viaţă nesănătos: „Alimentaţia dezechilibrată, sedentarismul şi lipsa activităţii fizice regulate contribuie semnificativ la această problemă”, a atras atenţia medicul care a rămas marcat de unul din primele sale cazuri care i-au trecut prin mâini la începutul carierei sale de rezident.
„Nu am să uit niciodată un caz din primul meu an de rezidenţiat, un tânăr de 28 ani, tată al unui copil de 1 an şi jumătate, care şi-a pierdut starea de conştienţă şi a ajuns pentru evaluare la spital. A fost diagnosticat cu hipercolesterolemie congenitală. Boala însă îi afectase atât una dintre valvele inimii, cât şi toate cele 3 artere coronare şi avea nevoie de intervenţie chirurgicală. Cu o zi înainte de intervenţia plănuită… pur şi simplu, nu a mai ajuns la intervenţie”, a povestit cardiologul.
De-a lungul timpului, medicul a adunat nenumărate exemple, cele mai multe dintre ele necunoscute, care subliniază importanţa analizelor sanguine în identificarea timpurie a factorilor de risc şi evitarea complicaţiilor grave.
Importanţa unui diagnostic corect
Diagnosticul precoce este vital pentru prevenirea complicaţiilor grave, precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral. Potrivit studiului global privind povara bolilor, aproximativ 4,4 milioane de decese au fost atribuite colesterolului LDL crescut în 2019.
La 14 octombrie 2022, Federaţia Mondială a Inimii a lansat Foaia de parcurs actualizată pentru colesterol, care evidenţiază că doar 5-10% din cele 28 de milioane de indivizi care trăiesc cu hipercolesterolemie familială (o afecţiune genetică responsabilă pentru colesterolul LDL crescut) sunt diagnosticaţi şi trataţi adecvat.
„Dislipidemia este într-adevăr o problemă de sănătate silenţioasă. Simptomele apar deseori în stadii avansate ale acesteia, prin complicaţii precum angină pectorală sau infarct miocardic, accident vascular cerebral, ameţeli, dificultăţi de mers şi altele. Dar există o relaţie de strânsă legătură între dislipidemie şi riscul de boli cardiovasculare. Pe de-o parte, dislipidemia este unul din parametrii necesari pentru stabilirea riscului cardiovascular (de exemplu, diagrama SCORE); pe de altă parte, după stabilirea riscului cardiovascular se stabileşte ţinta de valoare a LDL colesterol care să asigure pacienţilor cea mai bună protecţie cardiovasculară”, a explicat dr. Lovin.
Ce analize sunt esenţiale pentru sănătatea cardiovasculară?
Dr. Lovin recomandă următoarele investigaţii pentru evaluarea riscului cardiovascular:
- Profil lipidic – pentru măsurarea colesterolului şi a trigliceridelor;
- Transaminaze hepatice – pentru monitorizarea posibilelor efecte secundare ale tratamentului;
- Glicemie şi funcţie renală – deoarece diabetul şi boala cronică de rinichi agravează riscul cardiovascular;
- Investigaţii imagistice – în condiţiile apariţiei unor simptome, evaluarea cardiologică de bază poate necesita completare cu explorare imagistică prin ecografie doppler vascular sau angiografie CT sau convenţională.
O monitorizare atentă
În mod uzual atunci când medicii descoperă la pacienţi dislipidemie, le oferă sfaturi pentru modificarea stilului de viaţă. Dacă după 3 luni tot nu se atinge ţinta de LDL, conform riscului cardiovascular individual, este necesară iniţierea unui tratament medicamentos. „Alegerea acestuia se face în funcţie de recomandările Societăţii Europene de Cardiologie. În prezenţa evidenţei complicaţiilor deja existente sau a unei valori a LDL > 190 mg/dl se iniţiază din start tratamentul adecvat. Monitorizăm profilul lipidic şi funcţia hepatică la 8-12 săptămâni pentru a ne asigura că tratamentul este eficient şi sigur. Odată ce ţinta de LDL-colesterol este atinsă, reevaluarea prin analize de laborator se poate face anual”, precizează medicul.
Uneori statinele, adesea cele mai indicate în dislipidemie, pot da dureri musculare. „Dacă se coroborează cu modificări ale analizelor de sânge (CK total) se alege altă opţiune terapeutică, dar o strategie de reducere a colesterolului trebuie menţinută”, a specificat dr. Lovin.
Boala aterosclerotică evoluează!
Monitorizarea regulată a tratamentului este la fel de importantă ca diagnosticarea, mai ales că uneori, sub tratamentul adecvat, medicii observă angiografic stagnarea unor depuneri de colesterol pe vase chiar şi pe perioade lungi de timp, ani de zile.
Ateroscleroza reprezintă îngroşarea sau întărirea arterelor şi este cauzată de acumularea de placă în mucoasa interioară a unei artere. „Atunci când depunerile de colesterol depăşesc în funcţie de localizare 50-75% din circumferinţa vaselor de sânge apar simptome specifice, care, în cele din urmă, determină pacientul să ajungă la explorare angiografică şi intervenţii asupra vaselor de sânge: percutan sau chirurgical. Deseori, din păcate, prima formă de manifestare este apariţia infarctului miocardic sau a accidentului vascular cerebral, iar atunci tratamentul devine urgent şi de importanţă vitală”, a spus medicul.
Prevenţia este cheia sănătăţii pe termen lung
Un stil de viaţă sănătos poate întârzia în mod semnificativ apariţia dislipidemiei şi a consecinţelor acesteia.
„Păstrarea unui stil alimentar corect, repartizat în 3 mese pe zi, cu respectarea proporţiilor corecte ale principiilor nutritive, cu evitarea consumului exagerat de alcool şi efectuarea de activităţi fizice cel puţin moderate cel puţin 150 minute pe săptămână sunt stâlpii unui stil de viaţă optim pentru protecţia cardiovasculară. Evaluarea anuală prin analize de laborator ar trebui să fie o practică obişnuită indiferent de vârstă, tocmai pentru a preîntâmpina escaladarea către complicaţii ale unor boli care pot fi de altfel ţinute sub control. Actualmente, vârsta de 40 ani la bărbaţi, respectiv 50 la femei este considerată un factor de risc cardiovascular. Însă în practica clinică, se prezintă tot mai des pacienţi cu infarct miocardic cu vârste sub 40 ani, astfel încât consider că nu există prea devreme atunci când îţi propui să identifici şi să tratezi factorii de risc cardiovasculari în mod adecvat”, a afirmat dr. Nicuşor Costică Lovin.
În opinia specialistului, analizele medicale nu trebuie neglijate, mai ales în contextul bolilor cardiovasculare. „Informaţia înseamnă putere. Această putere poate face diferenţa dintre viaţă şi moarte. iar asta se aplică şi în cazul acestui duşman silenţios - dislipidemia. Prefer să am succes în cabinet, prevenind evenimente cardiovasculare, decât să fiu nevoit să intervin în sala de operaţie”, a mărturisit medicul. Prin analize, controale regulate şi adoptarea unor măsuri preventive, pacienţii îşi pot menţine sănătatea inimii şi pot evita complicaţiile severe.
Surse:
https://world-heart-federation.org/wp-content/uploads/World-Heart-Report-2023.pdf
Acest articol este susţinut de MedLife, cea mai mare reţea de servicii medicale private din România, şi îşi propune să fie o sursă de informare şi inspiraţie pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată.
Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură şi ne motivează să oferim soluţii medicale la cele mai înalte standarde.
Indiferent de specialitate, la MedLife găseşti oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical şi o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.
Află mai multe detalii despre toate serviciile pe medlife.ro

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.