Organizaţiile de protecţie a mediului din întreaga lume utilizează tot mai frecvent inteligenţa artificială pentru monitorizarea incendiilor forestiere, analizarea schimbărilor climatice şi protejarea speciilor ameninţate, deşi avertizează că dezvoltarea tehnologiei determină creşterea consumului de energie, apă şi a emisiilor de gaze cu efect de seră, transmite Reuters.
Un sondaj realizat de Reuters în rândul a 15 mari organizaţii de mediu şi conservare a arătat că toate folosesc inteligenţa artificială într-o anumită măsură, dar sunt preocupate de impactul centrelor de date. Dilema va fi discutată şi la summitul climatic COP31 din Turcia, unde guvernele şi companiile vor fi invitate să adopte principii pentru dezvoltarea sustenabilă a AI.
Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie, consumul anual de electricitate al centrelor de date ar putea ajunge la 945 de terawaţi-oră până în 2030, aproximativ dublu faţă de nivelul actual şi comparabil cu întregul consum anual al Japoniei. Emisiile asociate ar putea depăşi echivalentul a 300 de milioane de tone de dioxid de carbon, iar consumul de apă ar putea creşte de la 560 de miliarde de litri în 2023 la 1.200 de miliarde de litri anual.
Cu toate acestea, organizaţiile de conservare susţin că beneficiile tehnologiei pot depăşi costurile de mediu. În Kenya, Save the Elephants foloseşte AI pentru monitorizarea populaţiilor de animale sălbatice. Analizarea a aproximativ 200.000 de imagini aeriene, care anterior necesita nouă luni de muncă pentru o echipă de nouă persoane, poate fi realizată acum în câteva ore.
”Rezultatele au fost surprinzătoare. Am descoperit că evaluările realizate de oameni omiteau aproximativ o treime dintre elefanţi, aproape jumătate dintre zebre şi girafe şi trei sferturi din populaţiile de oryx”, a declarat Frank Pope, directorul organizaţiei.
Institutul Jane Goodall utilizează, la rândul său, inteligenţa artificială pentru digitalizarea unor decenii de observaţii privind comportamentul cimpanzeilor din Tanzania. Un proiect care ar fi necesitat între 13 şi 15 ani ar putea fi finalizat în aproximativ doi ani, cu ajutorul unui instrument dezvoltat împreună cu Amazon Web Services.
Pentru limitarea impactului ecologic, World Resources Institute evită aplicaţiile AI cu un consum ridicat de resurse, precum generarea de imagini şi videoclipuri, şi reutilizează rezultatele analizelor deja efectuate. Nature Conservancy foloseşte camere inteligente instalate direct pe navele de pescuit, reducând necesitatea transferului unor volume mari de date către servere externe.
Greenpeace International adoptă însă o poziţie mai rezervată. Organizaţia utilizează anumite instrumente AI, dar încearcă să limiteze folosirea lor şi contestă extinderea masivă a centrelor de date.
”În timp ce alte organizaţii se întreabă cum să utilizeze responsabil inteligenţa artificială, Greenpeace se întreabă dacă este necesar să construim toate aceste centre de date uriaşe”, a declarat Katrin Xueying Wu, reprezentantă a organizaţiei.
Secretarul general al ONU, António Guterres, solicită marilor companii de inteligenţă artificială să publice informaţii despre impactul ecologic al sistemelor lor. Dezbaterea devine tot mai importantă în condiţiile în care Microsoft, Amazon şi Google îşi extind infrastructura AI, iar unele dintre aceste companii raportează creşteri ale emisiilor asociate centrelor de date.
Medikatv.ro
