Compania germană Proxima Fusion a încheiat acorduri de cooperare cu două grupuri industriale japoneze, Fujikura şi Kyoto Fusioneering, pentru dezvoltarea tehnologiilor necesare construirii unei centrale comerciale de fuziune nucleară. Parteneriatul ar putea consolida poziţia Europei în competiţia globală pentru obţinerea unei surse de energie abundente şi nepoluante, relatează CNBC.
Acordurile au fost semnate la Tokyo, în prezenţa cancelarului german Friedrich Merz şi a premierului japonez Sanae Takaichi. Proxima Fusion, cu sediul la München, intenţionează să dezvolte în Germania capacităţi industriale pentru producerea materialelor esenţiale reactoarelor de fuziune nucleară.
Principalul proiect vizează colaborarea cu Fujikura pentru fabricarea la scară industrială a unor benzi supraconductoare de înaltă temperatură, utilizate la realizarea magneţilor puternici care menţin plasma în interiorul reactorului. În prezent, aceste materiale sunt produse de un număr redus de companii, ceea ce reprezintă un obstacol major pentru dezvoltarea industriei.
Proxima analizează construirea unei fabrici în landul german Saxonia Inferioară, în valoare de 140 de milioane de euro, care ar urma să producă aproximativ 5.000 de kilometri de bandă supraconductoare anual până în 2030. Investiţia ar fi finanţată parţial dintr-o rundă de capital de 468 de milioane de dolari obţinută în iulie, care a evaluat compania la 2,7 miliarde de dolari. Printre investitori se numără Google.
Compania estimează că va avea nevoie de aproximativ 20.000 de kilometri de material supraconductor pentru reactorul experimental Alpha şi de încă 40.000 de kilometri pentru viitoarea centrală Stellaris. Parteneriatul cu Kyoto Fusioneering urmăreşte dezvoltarea unor dispozitive care generează microunde de mare putere, necesare încălzirii plasmei.
Fuziunea nucleară reproduce procesul prin care Soarele produce energie, prin unirea nucleelor atomice uşoare la temperaturi extrem de ridicate. Spre deosebire de fisiunea nucleară utilizată în centralele actuale, tehnologia promite producerea unor cantităţi mari de energie fără emisii directe de carbon şi cu deşeuri radioactive de lungă durată mult mai reduse. Totuşi, producerea comercială a electricităţii prin fuziune nu a fost încă demonstrată.
Directorul general al Proxima Fusion, Francesco Sciortino, estimează că societatea ar putea obţine un câştig net de energie la începutul anilor 2030. Compania dezvoltă un reactor de tip stellarator, care utilizează câmpuri magnetice pentru a menţine plasma la temperaturile necesare reacţiei de fuziune.
”Dacă Europa va fi prima care dezvoltă această tehnologie, vom avea un avantaj uriaş, dar esenţială va fi construirea lanţului de aprovizionare”, a declarat Ann Mettler, preşedinta organizaţiei Catalyse Europe. Ea a subliniat că Europa trebuie să transforme avantajul său în cercetare ştiinţifică într-o capacitate industrială competitivă, pentru a-şi reduce dependenţa energetică şi tehnologică de alte regiuni.
Proxima Fusion concurează cu grupurile americane Commonwealth Fusion Systems şi Helion Energy, compania canadiană General Fusion, precum şi cu proiecte susţinute de statul chinez şi cu firma japoneză Helical Fusion.
Deşi competiţia pentru prima centrală comercială de fuziune se intensifică, specialiştii avertizează că dezvoltarea infrastructurii industriale şi a lanţurilor de aprovizionare va necesita ani de investiţii, înainte ca tehnologia să poată furniza electricitate la scară largă.
Medikatv.ro
