Un nou tip de sonar, achiziţionat deja de armata americană, sau variantele modulare de apărare ce pot fi montate inclusiv pe construcţii civile sunt câteva dintre soluţiile propuse la Euronaval, cea mai mare expoziţie de apărare navală din lume. News.ro prezintă câteva dintre răspunsurile tehnologiei la actualele provocări militare cu care se confruntă zona Mării Negre, devenită „cea mai periculoasă din lume”
Cu 570 de nave lovite şi 40 de marinari morţi doar în acest an, cu de şase ori mai multe incidente faţă de Strâmtoarea Ormuz, Marea Neagră a căpătat recent nedoritul titlu de "cea mai periculoasă din lume".
Pe lângă traficul maritim propriu-zis, România are de apărat în spaţiul economic un proiect a cărui valoare a investiţiilor este estimată la 4 miliarde de euro: Neptun Deep, cel mai mare câmp de extracţie a gazelor naturale din Uniunea Europeană.
La toate aceste provocări, România trebuie să facă faţă cu o singură corvetă, un submarin neoperativ şi trei fregate construite în urmă cu peste 40 de ani. Există soluţii de apărare moderne, preluate deja de armate fanion, cum ar fi cea americană.
News.ro a vorbit cu dezvoltatorul Thales despre câteva dintre cele mai importante inovaţii de la Euronaval, cea mai mare expoziţie de apărare navală din lume, la care România nu a fost prezentă.
"Principiile războiului s-au schimbat"
"Anul ăsta practic e un an de cotitură în domeniul naval pentru că s-a demonstrat că principiile războiului s-au schimbat de când cu apariţia din ce în ce mai pregnantă a dronelor şi a vehiculelor fără pilot", spune pentru News.ro Cristian Sfichi, director general al Thales România.
Lider global în tehnologii avansate pentru sectoarele Apărare, Aerospaţial, Cyber şi Digital, grupul Thales are peste 85.000 de angajaţi în 65 de ţări. O mie dintre ei, preponderent ingineri, lucrează la Bucureşti. În capitala României a fost dezvoltată jumătate din aplicaţia TACTICOS - ce reprezintă creierul unei nave militare. Sistemul este utilizat de cel puţin 25 de forţe navale ale NATO şi ale Aliaţilor şi e instalat pe aproximativ 200 de nave de diferite mărimi.
Standul Thales este unul dintre cele mai mari şi mai aglomerate de la Euronaval. Întrebat care sunt principalele inovaţii pe care grupul le prezintă la salon, Cristian Sfichi răspunde tot cu o întrebare: "Aveţi câteva zile, să vi le prezint pe toate"?
"Tema principală a salonului se învârte în jurul noilor tehnologii emergente şi cum aceste noi tehnologii vor schimba faţa războiului naval în viitor. În Marea Neagră, cu asta ne confruntăm", explică directorul diviziei române a Thales.
Porneşte de la un detaliu cunoscut: pentru a parcurge 100 de km, o navă are nevoie de aproximativ patru ore.
"Dacă ai un incident major pe o platformă, să ajungi la intervenţie durează patru ore. Este clar că nu mai funcţionează soluţiile tradiţionale. Atunci trebuie senzori montaţi pe drone, care să verifice permanent, dacă s-ar putea, să acopere zona economică exclusivă şi să ai nişte mijloace de intervenţie rapidă în locul respectiv", arată Cristian Sfichi viitorul apărării militare.
"În Marea Neagră exact cu asta ne confruntăm acum. Este clar că nu mai funcţionează soluţiile tradiţionale şi atunci trebuie să ai senzori îmbarcaţi, drone care să zboare şi care să verifice permanent, dacă s-ar putea 24 din 24, să acopere zona economică exclusivă a Mării Negre. De asemenea, să ai şi nişte mijloace de intervenţie rapidă în locul respectiv", spune Sfichi.
Soluţiile viitorului, prezentate la Euronaval
Una dintre soluţiile prezentate de Thales este montarea unor senzori miniaturizaţi pe diferite tipuri de vehicule.
Suspendat la trei metri deasupra capetelor vizitatorilor, exemplul este la vedere: un elicopter fără pilot, de dimensiunea unui delfin.
"Nu producem în principiu vehiculele fără pilot, integrăm tehnologii în aceste vehicule. Avantajul nostru este că reuşim să miniaturizăm tehnologiile militare la o dimensiune atât de mică, astfel încât ele să poată să stea în aer cât mai mult. Din punctul ăsta de vedere, noi suntem unii dintre cei mai performanţi", susţine Cristian Sfichi, director general al Thales România.
Micro-tehnologia ajută dronele de supraveghere şi recunoaştere.
"Au un radar care poate detecta mine marine, drone de supraveghere, de suprafaţă", înşiră el câteva dintre caracteristicile noilor tehnologii. "În loc să stai cu elicopterul, să cauţi o mină, urci drona, care e autonomă, ea caută şi, cu ajutorul inteligenţei artificiale, al filtrării, cu ajutorul a tot ce înseamnă detecţie, poţi să identifici o dronă pe care pentru acum câţiva ani ridicai elicopterul şi se uita pilotul".
Întrebat dacă genul acesta de tehnologii este în dotarea forţelor navale române sau bulgare, în contextul incidentelor recente repetate de la Marea Neagră, răspunde elegant: "Suntem destul de firavi (noi, românii, n.r.) în ceea ce priveşte înzestrarea cu sisteme de dronă şi sisteme antidronă. Cred că şi bulgarii, mai puţin turcii, care sunt mult mai bine dotaţi, dar şi turcii au limitările lor".
Nu înseamnă că nu a existat interes din partea forţelor armate.
"Specialiştii militari întotdeauna şi-au dorit. Este normal să-ţi doreşti să fii la curent cu ultimele tehnologii. Partea care nu a funcţionat: nu au existat soluţiile de finanţare. Dacă ne uităm la ţări de lângă noi, vezi cazul Poloniei, vezi cazul Greciei, vezi cazul Turciei şi aşa mai departe, o să descoperim că, de fapt, cheltuielile pe care România le face (pentru apărare, n.r.) sunt undeva spre limita de jos a unui clasament".
Sonarul care poate detecta sutele de mine şi drone în derivă din Marea Neagră
Una dintre inovaţiile cu care se mândreşte cel mai mult reprezentantul Thales este un sonar cu tehnologie de detecţie a minelor, aşa-numit Synthetic Aperture Sonar (SAS).
"Soluţia a fost lansată recent iar forţele navale americane au şi plasat o comandă semnificativă pentru a le furniza acest tip de sonare", susţine directorul general al Thales România.
"Acest tip de tehnologie este foarte util în Marea Neagră, unde există sute de mine în derivă şi sute de obiecte neidentificate, care plutesc. Din punct de vedere tehnologic, cred că aceasta este cea mai importantă evoluţie în domeniul tehnologiei sonar. Apoi, avem zona de drone pe care putem monta un radar foarte mic. Poate acoperi zona de interes automat şi, în momentul în care identifică o ţintă care se apropie de o anumită zonă, poate să transmită şi imagine live, şi detalii", mai spune directorul general al Thales România.
"Ideea de a combate aceste drone este într-o evoluţie continuă. Pentru că dacă ai o dronă care costă 50.000 de euro, nu este economic viabil să o dobori cu o rachetă de 1 milion de euro şi atunci trebuie să produci nişte soluţii kinetice viabile financiar. Din punctul de vedere al protecţiei împotriva dronelor navale, acestea nu se mişcă la fel de repede ca dronele aeriene şi atunci detecţia lor este foarte importantă. Dacă detectezi o dronă navală care se apropie cu 30 de noduri pe o oră (aproximativ 50 de kilometri/h), radarele noastre detectează la 300 de kilometri. Ai suficient timp să-ţi pregăteşti apărarea şi să poţi să tragi în drona respectivă chiar şi cu mitraliere de bord de la elicopter. Ideea este să ştii când vine să fii avertizat cu suficient timp înainte", arată directorul general al Thales România.
Soluţii modulare pentru protejarea Neptun Deep
Un punct din turul inovaţiilor prezentate de Thales la Euronaval are o importanţă deosebită pentru soluţiile referitoare la noile probleme de apărare de la Marea Neagră.
Într-un spaţiu - replică a interiorului unui container naval, în faţa unei machete colorate violet este Michiel Hommels, director de producţie Thales.
Prezintă aplicaţia navală TACTICOS - creierul unei nave militare, aplicaţie dezvoltată în parteneriat cu divizia română, şi un sistem modular de apărare, care poate fi aplicat atât pe obiective militare cât şi civile, cum ar fi platformele Neptun Deep.
"Soluţia containerelor permite extinderea capacităţii navelor vechi, de 15, 20, 25 de ani, şi montarea pe ele a unor sisteme anti-dronă, de exemplu, sau a unor tunuri ori lansatoare de rachete, în funcţie de misiunea pe care o au", explică pentru News.ro Michiel Hommels, director de producţie Thales.
"Putem oferi o soluţie marinei româneşti. Astfel de containere pot fi mutate pe structuri din Neptun Deep şi operate de acolo. Fiind modulare, poate fi amplasat acolo un radar sau chiar armament şi creată o soluţie modulară, chiar dacă nu este o navă ci doar o platformă industrială", arată Cristian Sfichi, directorul general al Thales România, care ar fi utilitatea în cazul ţării noastre.
"Pot fi operate de unităţi militare, de la distanţă, de pe o navă militară sau de la comandament. Efectiv, de oriunde din lume", completează Michiel Hommels, director de producţie Thales.
Inovaţia este unul dintre cuvintele-cheie la Thales. Grupul investeşte anual 4,5 miliarde de euro în cercetare şi dezvoltare, în domenii strategice, în special pentru tehnologii critice precum inteligenţa artificială, securitate cibernetică, tehnologiile cuantice şi cloud.
Spre comparaţie, bugetul consumat de România pentru Apărare în 2023, cu conflict la graniţă, a fost relativ similar, de 5 miliarde de euro. În 2025, bugetul efectiv consumat de România pentru Apărare a fost de 8,7 miliarde de euro.
Medikatv.ro
