Europa avansează cu planul de a elimina complet importurile de gaze ruseşti până la finalul anului 2027, însă un eventual acord de pace între Rusia şi Ucraina ridică întrebări majore privind viitorul energetic al continentului. Discuţiile vizează inclusiv posibilitatea, controversată şi profund divizivă, ca fluxurile de gaz rusesc să fie reluate prin conductele Nord Stream, afectate de sabotaj în 2022 şi aflate de atunci într-o zonă de incertitudine tehnică şi juridică, relatează CNBC.
Înainte de invazia din 2022, Rusia asigura aproximativ 45% din consumul european de gaze. În 2025, estimările indică o scădere la circa 13%, în timp ce statele UE accelerează diversificarea energetică şi investiţiile în GNL american, norvegian şi qatarez. Chiar şi aşa, o parte a continentului rămâne vulnerabilă, iar industria europeană continuă să sufere de pe urma costurilor ridicate ale energiei.
Ideea unei reluări a gazului rusesc este alimentată de speculaţiile privind negocierea unui armistiţiu, deşi discuţiile dintre Kiev şi Moscova înaintează extrem de lent, cu ambele părţi refuzând concesii teritoriale. Oficiali americani au avertizat că o soluţie paşnică nu este garantată, însă scenariile post-conflict sunt deja analizate de pieţele energetice.
Nord Stream: infrastructură deteriorată, dar încă reparabilă
Conductele submarine Nord Stream 1 şi 2, proiecte de miliarde de dolari, au fost printre primele active compromise de conflict. Nord Stream 2 nu fusese niciodată autorizat pentru operare, iar sabotajul din 2022 a deteriorat grav porţiuni importante ale reţelei. Totuşi, experţi independenţi afirmă că infrastructura este încă reparabilă.
Potrivit lui Sergey Vakulenko, specialist în energie la Carnegie Russia Eurasia Center, porţiunile avariate ar necesita înlocuirea câtorva mile de conductă, un proces costisitor — aproximativ un miliard de dolari — dar fezabil. Una dintre conducte ar fi, tehnic, aproape operaţională, însă nu este întreţinută şi nici conservată corespunzător în prezent.
Agenţia Daneză pentru Energie a aprobat în ianuarie lucrări de conservare pentru segmentul Nord Stream 2 din zona economică exclusivă a Danemarcei, cu scopul de a preveni coroziunea şi deteriorarea suplimentară. Totuşi, nicio lucrare nu a început, iar repunerea în funcţiune ar necesita noi aprobări formale, pentru care nu a fost depusă nicio cerere.
Poate Europa accepta din nou gaz rusesc?
Reintegrarea gazului rusesc ar fi o decizie politică extrem de încărcată. Ucraina ar privi gestul ca pe o recompensare a statului agresor, iar Polonia a cerut explicit „distrugerea” conductelor Nord Stream pentru a elimina orice tentaţie de a reveni la dependenţa energetică faţă de Moscova.
Totuşi, situaţia este mai complexă. În trecut, Ucraina a încasat taxe de tranzit pentru gazele ruseşti care traversau reţeaua sa, iar expirarea acordului de tranzit la finalul lui 2024 a eliminat un venit important pentru Kiev. Conductele Nord Stream fuseseră construite tocmai pentru a ocoli Ucraina, iar renegocierea unor fluxuri ar putea deveni un instrument într-o eventuală discuţie diplomatică post-conflict.
În acelaşi timp, unele industrii din Europa — în special din Germania — continuă să sufere din cauza costurilor ridicate ale energiei. Preţurile la gaz pe piaţa TTF din Olanda au rămas în 2025 la valori duble faţă de perioada pre-conflict, în timp ce creşterea accelerată a consumului de energie generată de infrastructura AI pune presiune suplimentară pe sistemul energetic.
Analiştii estimează că Europa, în cel mai „generos” scenariu, ar putea accepta doar volume limitate, de ordinul a 27,5 milioane metri cubi — jumătate din capacitatea unei conducte Nord Stream — şi doar în condiţii politice radical diferite, cum ar fi o schimbare la vârful puterii în Rusia.
Legislaţia UE: cea mai mare barieră
În decembrie, Consiliul şi Parlamentul European au ajuns la un acord preliminar pentru eliminarea completă a gazului rusesc: GNL interzis din 2026, gaz prin conducte din 2027. Noile reguli includ excepţii pentru ţări puternic dependente, precum Ungaria şi Slovacia, dar doar în situaţii de urgenţă.
Această legislaţie ar face reintegrarea gazului rusesc extrem de dificilă, chiar şi în scenariul unui acord de pace. UE a afirmat că politica este o reacţie la „arma energetică” folosită de Rusia înainte şi după invazie.
Ar mai vrea Rusia să vândă gaz Europei?
Rusia şi-a reorientat deja exporturile către Asia, întărind colaborarea cu China prin gazoductul Power of Siberia. Cu toate acestea, poziţia sa de negociere este slabă: gazul neexportat reprezintă o resursă blocată, care nu îşi găseşte uşor piaţă alternativă. În eventualitatea unor negocieri cu UE, Moscova ar putea fi nevoită să accepte preţuri mai mici.
Pe de altă parte, tensiunile recente, inclusiv incidente de încălcare a spaţiului aerian european, ridică semne de întrebare privind stabilitatea pe termen lung, chiar şi în cazul unui acord de pace.
Un scenariu încă foarte puţin credibil
În timp ce unele pieţe financiare par să fi început să ia în calcul o posibilă detensionare, specialiştii avertizează că revenirea gazului rusesc în Europa rămâne puţin probabilă. Noul val de terminale de export din SUA, scăderea recentă a preţurilor la gaz şi strategia energetică europeană pe termen lung limitează şansele unei reveniri la situaţia dinainte de 2022.
În aceste condiţii, relansarea Nord Stream şi reintegrarea gazului rusesc rămân scenarii posibile doar pe hârtie, dependente de pace, de o schimbare majoră în politica rusă şi de o reconsiderare strategică fără precedent la nivelul UE.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
