Adevăraţii competitori ai companiei feroviare de stat CFR Călători sunt firmele de transport rutier, şi nu operatorii privaţi de transport pe calea ferată, a declarat directorul general al transportatorului feroviar de stat, Iosif Szentes, într-un interviu acordat News.ro.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Sectorul căilor ferate din România a pierdut foarte mult teren în ultimii 25 de ani în special în raport cu transportul auto. Astfel, înainte de 1989, transportul feroviar reprezenta peste 80% din transportul total realizat în România, în timp ce ponderea a ajuns în prezent la doar 17%.

În acest cadru al transportului din România, CFR Călători s-a confruntat şi în 2015 atât cu o scădere a cifrei de afaceri, până la 1,89 miliarde lei, de la 2,04 miliarde de lei în 2014, cât şi cu o reducere a numărului de pasageri transportaţi, de la 56 la 55 de milioane.

Una dintre cauzele principale o reprezintă dezvoltarea masivă a transporturilor rutiere, spune şeful celui mai mare transportator feroviar de pasageri din România. 

”Sunt foarte multe microbuze şi autocare care preiau o parte semnificativă a călătorilor. Nevoia de mobilitate a oamenilor nu a scăzut”, a declarat Iosif Szentes, pentru News.ro. 

Spre deosebire de transportatorii feroviari, companiile care fac transport rutier sunt mai eficiente, flexibile şi adaptabile pe distanţe scurte, de aceea mulţi pasageri aleg serviciile acestora, consideră şeful CFR Călători.

În privinţa concurenţilor pe hârtie ai CFR Călători, transportatorii feroviari privaţi de pasageri, aceştia au început să opereze în România din 2004 şi beneficiază de subvenţii, la fel ca CFR Călători.

Însă, în pofida apariţiei concurenţilor privaţi, CFR Călători domină în continuare piaţa, cu o cotă de 82% după indicatorul cheie al sectorului - tren-kilometri -, pe baza căruia se analizează performanţele companiei în contractele de servicii încheiate cu Ministerul Transporturilor.

În prezent, patru operatori privaţi concurează CFR Călători pe piaţa transporturlui feroviar de călători: Regiotrans, Transferoviar Călători, Interregional Călători şi Softtrans. 

Operatorii privaţi atrag călători datorită tarifelor mai mici practicate, situaţie explicată de directorul CFR Călători prin structura mai rigidă de  cheltuieli a companiei de stat şi prin politicile agresive ale companiilor private. 

”O companie care vrea să pătrundă pe o piaţă nouă practică, de obicei, o politică agresivă de preţuri şi vrea să aibe tarife mai mici decât cele ale competitorilor. CFR Călători are cheltuieli mult mai mari pentru că este un operator naţional, cu răspundere pe întreaga reţea. În plus, compania are nevoie de mai multe depouri unde să fie efectuate reparaţii pentru locomotive”, a afirmat directorul CFR Călători.

În plus, subvenţiile acordate de către stat sunt mult mai mici în cazul CFR Călători, ca pondere în venituri, faţă de nivelul de la operatorii privaţi.

În martie, Guvernul a aprobat o hotărâre, propusă de Ministerul Trasporturilor, prin care acordă compensaţii pentru asigurarea pachetului social, care reprezintă o formă de subvenţie din partea statului, de 1,22 miliarde de lei (275 milioane euro) pentru CFR Călători în acest an, în timp ce firmele private îşi împart restul de 256 de milioane de lei.

Pentru CFR Călători, subvenţiile de la stat înseamnă circa 55% din costurile pentru asigurarea curselor, care se ridică la 2,23 miliarde lei, potrivit calculelor News.ro, pe baza cifrelor cuprinse în proiectul de hotărâre de guvern. 

În schimb, firma privată Regiotrans, al doilea transportator feroviar de călători ca mărime, primeşte subvenţii totale de 144,9 milioane lei în 2016, care reprezintă 85% din costul total cu prestaţiile, de 169,3 milioane lei.

În cazul celorlalţi trei operatori privaţi, subvenţiile reprezintă între 69% şi 87% din costurile cu prestaţiile feroviare. 

În plus faţă de regimul diferit de subvenţionare, CFR Călători este afectată în activitate de modul de gestionare a rutelor de către operatorii privaţi.

”Ei renunţă, uneori de pe o zi pe alta, să opereze pe anumite secţii. Din cele 31 de secţii de pe care ei s-au retras, nu am reuşit să intrăm decât pe 11 sau 12 dintre ele. De pe aceste secţii noi ne-am retras mai demult pe baza unor decizii care, probabil, la momentul respectiv erau justificate”, a explicat Szentes.

Cu toate aceste provocări, CFR Călători a încheiat 2015 cu un profit de peste 30 milioane lei, fiind al doilea an pe plus după şapte ani de pierderi. Veniturile totale au crescut cu aproape 9% faţă de 2014, până la 2,43 miliarde lei.

Rezultatele mai bune au permis companiei să mărească salariile cu 10% anul trecut. Măsura a fost considerată insuficientă de către sindicate, care au cerut o majorare mai mare. 

CFR Călători nu a făcut concedieri şi a înregistrat o reducere a numărului de angajaţi cu circa 400 în mod natural, prin pensionări şi plecări voluntare.

Pentru acest an, compania estimează afaceri de 2,02 miliarde lei, în creştere uşoară faţă de 2015. Însă avansul va depinde atât de încasările din bilete, cât şi de nivelul subvenţiei acordate de stat, spune şeful CFR Călători. 

Managerul mizează pe o mai bună organizare a companiei în perioada sezonului estival şi pe suplimentarea trenurilor către zonele turistice importante pentru a obţine încasări în plus în acest an. 

CFR Călători a reuşit să reducă semnificativ arieratele în ultimii doi ani, de la 967 milioane lei la începutul lui 2014 până la la 361 milioane lei la sfârşitul lui 2014. În 2015, acestea au ajuns la 208 milioane lei, iar în 2016 există un plan de reducere a arieratelor la circa 177 milioane lei. 

Reducerea arieratelor a avut loc în cadrul unui acord între Guvern, Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană.

Totuşi, directorul CFR Călători consideră că, pentru companie, reducerea accelerată a arieratelor nu a fost cea mai bună soluţie. 

”Eu, personal, aş fi preferat să nu plătim atât de repede arieratele, iar cu banii respectivi să-i investim inteligent în modernizări şi creşterea eficienţei. Aceste investiţii ne-ar fi permis să obţinem venituri suplimentare cu care să ne plătim datoriile. Dacă foloseam aceşti bani pentru investiţii, eram departe acum”, a afirmat Szentes, în interviul acordat News.ro.

Însă reducerea arieratelor aduce acum un mare avantaj pentru CFR Călători, care dispune de mai multe fonduri proprii şi poate demara un plan complet de modernizare, spune şeful companiei de stat. 

CFR Călători are nevoie să cumpere aproape 100 de automotoare şi rame electrice, în valoare de peste 570 milioane euro, pentru modernizarea unui parc vechi de aproape 40 de ani.

În plus, amânarea unor investiţii în sisteme moderne de supraveghere a dus la apariţia unor cazuri precum cel de la Timişoara, unde mai mulţi angajaţi ai CFR Călători au sustras o cantitate semnificativă de motorină.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.