Utilizarea regulată a glucozaminei, unul dintre cele mai populare suplimente fără prescripţie pentru durerile articulare, este asociată cu un risc mai mare de progresie de la tulburări cognitive uşoare la demenţă, potrivit unui studiu amplu publicat în revista Nature Metabolism, citat de Reuters.
Cercetătorii au analizat dosarele medicale ale aproape 60.000 de pacienţi cu diferite grade de afectare cognitivă, colectate între 2012 şi 2024. Rezultatele au arătat că persoanele care utilizau regulat glucozamină aveau un risc cu 25% mai mare de a dezvolta demenţă pornind de la o afectare cognitivă uşoară.
În plus, în rândul pacienţilor care sufereau deja de demenţă, utilizarea glucozaminei a fost asociată cu o creştere de 25% a riscului de deces pe durata studiului.
Autorii subliniază însă că studiul evidenţiază o asociere statistică şi nu demonstrează că glucozamina provoacă direct agravarea bolii.
Experimentele efectuate pe animale au sugerat că glucozamina poate accentua un proces cerebral numit hiperglicozilare, prin care ataşarea anormală a moleculelor de zahăr la proteinele din creier perturbă funcţiile neurologice esenţiale.
"Datele sunt foarte provocatoare. Deşi vorbim despre o asociere şi nu despre o dovadă de cauzalitate, ele ridică o întrebare clinică importantă care merită mult mai multă atenţie", a declarat Matt Gentry, unul dintre autorii studiului de la Universitatea din Florida.
Un comentariu publicat împreună cu cercetarea sugerează că procesul de glicozilare ar putea deveni o nouă ţintă terapeutică în lupta împotriva demenţei.
Separat, cercetătorii au prezentat şi rezultate care ar putea schimba recomandările privind recuperarea copiilor după comoţii cerebrale.
Un studiu publicat în British Journal of Sports Medicine a constatat că un timp moderat petrecut în faţa ecranelor în primele trei zile după o comoţie cerebrală poate accelera recuperarea. Adolescenţii care au petrecut în medie aproximativ 141 de minute pe zi folosind telefoane mobile sau urmărind televiziunea s-au recuperat cu 35% mai repede decât cei care au petrecut aproximativ 260 de minute pe zi în faţa ecranelor.
Cercetătorii au observat că atât excesul de timp petrecut pe dispozitive, cât şi evitarea aproape completă a acestora au fost asociate cu o recuperare mai lentă. Utilizarea moderată a smartphone-urilor şi televizoarelor a fost legată de cele mai bune rezultate, în timp ce timpul petrecut pe computere, tablete sau jocuri video nu a influenţat semnificativ viteza recuperării.
Autorii studiului consideră că sunt necesare cercetări suplimentare, însă rezultatele sugerează că recomandările tradiţionale care impuneau evitarea totală a ecranelor după o comoţie cerebrală ar putea necesita reevaluare.
Medikatv.ro
