Centrala nucleară de la Cernavodă ar putea fi oprită în cel mult două zile, în condiţiile în care Dunărea a scăzut în zona respectivă cu încă trei centimetri, ajungând, marţi, la limita minimă de funcţionare a centralei. Potrivit directorului adjunct Administraţiei Naţionale Apele Române, Sorin Rîndaşu, marţi dimineaţă, Dunărea a înregistrat un nou minim istoric al debitului la intrarea în ţară, de 1.370 de mc/s, iar în următoarele cinci zile nu vor fi precipitaţii în tot bazinul dunărean. „La debitele prognozate, nu cred că se mai poate face ceva, iar oprirea centralei de la Cernavodă este inevitabilă”, a subliniat Rîndaşu.
Directorul adjunct al Administraţiei Naţionale Apele Române, Sorin Rîndaşu, a declarat la Digi 24 că Dunărea a atins, marţi dimineaţă, la intrarea în ţară, un nou minim istoric, de 1370 mc/s, mult sub media multianuală lunară de 3900 mc/s, ceea ce înseamnă că la Cernavodă vor ajunge debite sub 300 de mc/s.
Potrivit lui Rîndaşu, marţi dimineaţă, s-a atins, la Cernavodă, pragul de minus 230 de centimetri, limita minimă necesară pentru ca reactorul 2 al centralei nucleare să poată fi răcit cu apa din Dunăre şi să funcţioneze.
„La debitele prgonozate nu cred că se mai poate face ceva. Este inevitabilă intrarea în procedură de oprire a reactorului 2 în cel mult 1-2 zile. Urmează cel puţin încă cinci zile fără precipitaţii, nici măcar în Austria. Ungaria, din câte vedem, a profitat de o uşoară creştere a nivelului, dar probabil că vor ajunge şi ei din nou în aceeaşi situaţie, nivelul, probabil că va scădea dacă nu plouă. Pur şi simplu nu sunt precipitaţii în întreg bazinul Dunării. Precipitaţiile care vor fi în România, undeva la 5-10 litri pe metru pătrat, nu contează absolut deloc pentru că se evaporă imediat când temperaturile sunt cu valori mai mari”, a punctat Rîndaşu.
Directorul adjunct al ANAR explicat că o prognoză „bazată” are 3-5 zile, iar pe Dunăre a fost extinsă la 7 zile.
„Am făcut deja estimări pentru două săptămâni, mai mult de atâta nu pot să spun. Poate dă Dumnezeu şi plouă. Dar în momentul de faţă toate datele ne conduc spre o perioadă extrem de dificilă din punct de vedere al deficitului de precipitaţii şi al nivelurilor care vor fi înregistrate în perioada următoare. Valorile de la Călăraşi, care este în amonte, spun că în următoarele şapte zile vom avea o scădere de 10 centimetri. Estimatul va fi undeva la minus 236 centimetri la Cernavodă, deci va scădea cu încă 6 centimetri faţă de valoarea prag de la care centrala ar trebui să intre în procedură de oprire”, a explicat Sorin Rîndaşu.
Întrebat de ce autorităţile continuă operaţiunile de dragare a Dunării dacă acestea nu rezolvă situaţia, Rîndaşu a răspuns: „Pentru că atunci când debitele vor începe să crească uşor, uşor, asta înseamnă că prin dragajul care se execută acum, centrala va porni mai devreme cu 2-3 zile. Ceea ce înseamnă un câştig din acest punct de vedere. Deci 2-3 zile în care se produce energie înseamnă foarte mult”.
Luni, Administraţia Naţională ”Apele Române” a anunţat că nivelul Dunării la Cernavodă este într-o scădere mai pronunţată faţă de estimările de până în prezent, iar marţi continuă acţiunile de dragaj.
Potrivit sursei citate, nivelul minim al apei în zona Cernavodă, care poate asigura funcţionarea Centralei este de minus 230 centimetri.
Tot luni, Guvernul a decis să aloce 5,1 milioande de lei din Fondul de rezervă pentru suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, având ca scop continuarea lucrărilor urgente de dragaj pe fluviul Dunărea, proiect realizat pentru a asigura debitul de apă necesar funcţionării în siguranţă a Centralei Nucleare de la Cernavodă, în contextul secetei hidrologice severe din această perioadă.
Nuclearelectrica a anunţat, marţi, că Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă ar putea fi oprită controlat în dimineaţa zilei de 13 august, ca urmare a monitorizării prognozelor INHGA pentru perioada următoare, a scăderii nivelului Dunării şi a parametrilor de operare.
Unitatea 1 a CN Cernavodă a fost oprită la sfârşitul lunii iulie, reducând producţia internă de energie cu 10%, în condiţiile unui consum ridicat din cauza caniculei.
Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă asigură aproximativ 20% din producţia totală de energie electrică din România.




























