Performanţele României privind Economia Circulară sunt printre cele mai slabe din Uniunea Europeană, potrivit specialiştilor companiei Clean Recycle, care arată că economia circulară ar putea genera un PIB cu 0,5% mai mare în următorii 8 ani şi ar putea crea în jur de 700.000 de noi locuri de muncă.
Implementarea strategiei de trecere la economia circulară se va face concomitent cu implementarea Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, tot până în 2030, cu o valoare de 2,3 miliarde euro.
”Performanţele României privind Economia Circulară sunt printre cele mai slabe din Uniunea Europeană”, potrivit datelor publice analizate de specialiştii Clean Recycle, iar ”până în 2030, mediul privat şi cel public ar putea trece treptat de la Economia Liniară la modelul de dezvoltare durabilă, potrivit Strategiei Naţionale privind Economia Circulară”.
Printre planurile autorităţilor se numără şi scheme de sprijin prin care vor putea fi accesate fonduri guvernamentale şi europene.
Astfel, companii din 14 sectoare de activitate vor putea să urmeze, în următorii 8 ani, planuri majore de transformare, iar cele mai multe fac parte din sectoare precum FMCG, retail, deşeuri, construcţii sau agricultură.
Economia Circulară înseamnă consum şi producţie responsabilă, iar Strategia Naţională propune, printre altele, creşterea productivităţii resurselor, reducerea generării cantităţilor de deşeurilor şi creşterea gradului de reciclare, potrivit analizei Clean Recycle.
Implementarea acestei strategii se va face concomitent cu implementarea Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, tot până în 2030, cu o valoare de 2,3 miliarde euro. Obiectivele prinicipale ale acestui plan sunt reciclarea a 55% dintre deşeurile municipale până în 2025 şi a 60% până în 2030, reciclarea a 65% din deşeurile de ambalaje până în 2025 (hârtie şi carton 75%; plastic 50%; sticlă 70%; metale feroase 70%; aluminiu 50%), colectarea separată a deşeurilor periculoase, instituirea unor sisteme obligatorii de responsabilitate extinsă a producătorilor pentru toate ambalajele până în 2024.
Antreprenorii şi consumatorii care nu se conformează cu regulile cuprinse în Strategia Naţională pentru Economia Circulară ar putea plăti taxe şi impozite mai mari în următorii ani.
“Din zona de Est a Europei, deja există ţări precum Cehia sau Polonia care au adoptat astfel de strategii pentru tranziţia către Economia Circulară. Trebuie să fie un efort comun, susţinut, din partea generatorilor de deşeuri, dar şi din partea consumatorilor finali. Prin colectare selectivă şi reciclare putem contribui la o econimie mai stabilă şi mai rezistentă în timp”, declară Cosmin Monda, fondator şi CEO Clean Recycle.
România se clasează pe unul dintre ultimele locuri în rândul ţărilor din Uniunea Europeană privind reciclarea deşeurilor municipale. Media europeană a fost în 2020 de 48%, în timp ce în ţara noastră procentul a fost de 14.
Economia Circulară este un obiectiv important la nivelul Uniunii Europene şi ar putea genera, în medie, un PIB cu 0.5% mai mare până în 2030 şi ar putea crea în jur de 700.000 de noi locuri de muncă în statele membre, în fabricile de reciclare sau în unităţile de reparaţii.
Clean Recycle este unul dintre primii 5 jucători pe piaţa locală a transferului de responsabilitate privind deşeurile de ambalaje (OIREP). Clean Recycle gestionează un portofoliu de peste 700 de companii care produc şi pun pe piaţă deşeuri de ambalaje, active pe întreg teritoriul României, din domenii precum FMCG şi retail, agribusiness, automotive, distribuţie, producţie industrială, farmaceutice.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
