Dominaţia Chinei asupra lanţului global de aprovizionare cu pământuri rare rămâne fermă, chiar şi în contextul unor posibile concesii privind exporturile către SUA şi Europa, transmite CNBC.
În pofida aprobării recente a unor licenţe de export pentru companii chineze listate la Shenzhen, semnalele din industrie sugerează că aceste licenţe sunt limitate, uneori valabile pentru un singur transport, şi nu indică o deschidere reală.
În Europa, reprezentanţi ai industriei auto au declarat că licenţele pentru exporturile de magneţi şi pământuri rare grele din China au o valabilitate de maximum şase luni, ceea ce subliniază instabilitatea relaţiilor comerciale actuale.
Potrivit economistului ING Rico Luman, decuplarea de resursele chineze va fi ”extrem de dificilă” şi, cel mult, o soluţie limitată pe termen lung.
China produce aproximativ 60% din pământurile rare la nivel global şi procesează aproape 90%, ceea ce îi oferă o influenţă covârşitoare asupra lanţurilor de aprovizionare. În timp ce SUA abia au început o producţie modestă de neodim şi praseodim, Europa nu produce deloc aceste elemente esenţiale pentru industria auto, semiconductori şi apărare.
Tensiunile comerciale şi lipsa alternativelor afectează industria globală
Anunţul Chinei din aprilie privind impunerea unor controale la export pentru şapte pământuri rare a accentuat îngrijorările. Deşi, în urma negocierilor recente din Londra, SUA au sperat la o relaxare a acestor măsuri, efectele sunt minime până acum.
Ministerul Comerţului din China a declarat joi că a aprobat ”un anumit număr” de licenţe de export, dar va continua examinarea riguroasă a aplicaţiilor.
În ciuda acestor evoluţii, incertitudinea persistă. Directorul general al Solvay, Philippe Kehren, care gestionează cea mai mare uzină de procesare a pământurilor rare din afara Chinei (La Rochelle, Franţa), spune că piaţa rămâne ”volatilă”, iar compania sa foloseşte materiale reciclate şi analizează surse alternative.
Solvay intenţionează să acopere 30% din necesarul Europei de pământuri rare pentru magneţi permanenţi până în 2030. Dar progresele sunt lente, iar Beijingul pare determinat să-şi păstreze avantajul strategic. Regimul de licenţiere a devenit permanent, spun analiştii, permiţând Chinei să menţină presiunea asupra SUA şi să descurajeze stocarea de resurse critice de către companii occidentale.
Occidentul caută soluţii, dar provocările sunt structurale
Specialiştii avertizează că firmele occidentale trebuie acum să investească în surse alternative, materiale înlocuitoare şi soluţii de reexport. Însă China controlează deja majoritatea lanţurilor de aprovizionare cu materii critice: 68% din grafit, 60% din litiu şi 72% din cobalt, conform unui raport al Congresului SUA.
Producători auto precum General Motors şi BMW dezvoltă modele electrice fără pământuri rare, dar încă nu au reuşit să atingă un nivel de producţie eficient din punct de vedere al costurilor.
”Va trebui să existe două ecosisteme: unul exclusiv pentru China, în interiorul Chinei, şi altul pentru restul lumii,” afirmă analistul Lei Xing.
În paralel, restricţiile Chinei s-au extins şi asupra altor minerale. În februarie, Beijingul a introdus controale pentru cinci minerale critice, inclusiv tungstenul, metal esenţial pentru unelte de tăiere de precizie şi producţie militară. Unele companii europene, afectate de lipsa pulberii de tungsten, şi-au suspendat activitatea, potrivit directorului EQ Resources, Oliver Kleinhempel.
Nevoia de independenţă devine urgentă
Almonty Industries, companie care lucrează la redeschiderea unei mine mari de tungsten în Coreea de Sud, estimează că va putea acoperi cererea din sectorul apărării al SUA, UE şi Coreei de Sud, dar nu mai mult. CEO-ul Lewis Black avertizează că dominaţia Chinei a fost construită strategic prin scăderea artificială a preţurilor, forţând alţi competitori să iasă din piaţă.
”Era inevitabil. Ştiam că se va întâmpla, dar tot ne-a prins nepregătiţi,” a spus Black. El speră ca, în următorii doi ani, compania să progreseze în recuperarea tungstenului pierdut în procesul de producţie.
Această criză accentuează o realitate incomodă: dependenţa de China pentru materiale critice devine tot mai riscantă, iar tranziţia către surse sigure şi independente este mai urgentă ca niciodată.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
