Consiliul de Administraţie al BNR a decis în unanimitate majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25%, de la 5,50%. ”Escaladarea războiului din Ucraina şi sancţiunile tot mai severe asociate generează incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei”, au arătat reprezentanţii Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României.
Consiliul de Administraţie al BNR a decis în unanimitate majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25%, de la 5,50%. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,25%, de la 6,50% şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,25%, de la 4,50%, precum şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară.
De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
”Escaladarea războiului din Ucraina şi sancţiunile tot mai severe asociate generează însă incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, au arătat în mai multe intervenţii membrii Consiliului, evocând efectele posibil mai mari exercitate astfel asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi potenţiala afectare mai severă a economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare”, se arată în minuta şedinţei din 5 octombrie, publicată, miercuri, de BNR.
În acest context, membrii Consiliului au insistat asupra importanţei atragerii fondurilor europene, mai ales a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte, dar este esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, precum şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor globale pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina.
”Incertitudini şi riscuri majore rămân însă asociate şi conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, făcând referiri, pe de o parte, la caracteristicile execuţiei bugetare din primele opt luni ale anului şi la cerinţa continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al tendinţei generale de înăsprire a condiţiilor de finanţare, iar, pe de altă parte, la actuala conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, precum şi la seturile de măsuri aplicate sau prefigurate pentru sprijinirea populaţiei şi firmelor, de natură să afecteze parametrii bugetari. Din această perspectivă, deosebit de importante au fost considerate coordonatele următoarei rectificări bugetare din acest an”, se mai arată în minută.
În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua probabil să mai crească până spre finele anului curent, dar într-un ritm vizibil încetinit, urcând astfel peste valorile în descreştere uşoară previzionate pe orizontul scurt de timp în cea mai recentă prognoză pe termen mediu. S-a reamintit că prognoza din august anticipa plafonarea în trimestrul III şi intrarea ulterioară a ratei anuale a inflaţiei pe o traiectorie descrescătoare, graduală timp de trei trimestre, însă relativ alertă apoi, implicând plasarea acesteia la 13,9 la sută în decembrie 2022, dar uşor sub punctul central al ţintei la finele orizontului prognozei.
Responsabile de înrăutăţirea suplimentară a perspectivei apropiate a inflaţiei sunt tot şocurile globale pe partea ofertei, au subliniat membrii Consiliului, observând că determinanţii majori continuă să fie dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate în lunile următoare de preţurile gazelor naturale şi energiei electrice – inclusiv în condiţiile modificării caracteristicilor schemei de plafonare a preţurilor la energia electrică –, precum şi de preţurile alimentelor, sub influenţa creşterii ample a cotaţiilor mărfurilor agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor instituite, dar şi al secetei prelungite şi extinse la nivel european din această vară. Influenţe suplimentare sunt aşteptate şi de pe segmentul preţurilor administrate, în timp ce efecte de bază dezinflaţioniste, dar relativ modeste, se vor manifesta inclusiv pe segmentul combustibililor, dată fiind şi recenta prelungire a schemei de plafonare a preţurilor carburanţilor.
S-a sesizat că, în aceste condiţii, efectele inflaţioniste adiţionale – directe şi indirecte – ale şocurilor globale pe partea ofertei vor continua să afecteze, în perspectivă apropiată, atât evoluţia componentelor exogene ale IPC, cât şi dinamica inflaţiei de bază, cu o intensitate ceva mai mare decât s-a prezumat în august, însă mult diminuată în raport cu prima parte a anului.
S-a convenit, totodată, că impactul exercitat de schemele de plafonare şi compensare a preţurilor la energie şi combustibili rămâne dificil de previzionat şi că balanţa integrală a riscurilor la adresa perspectivei inflaţiei induse de factorii pe partea ofertei continuă să fie dominată de riscuri în sens ascendent, cel puţin pe termen scurt, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate, precum şi pe fondul secetei din acest an, fiind totuşi posibile şi corecţii descendente relativ mai pronunţate ale cotaţiilor unor mărfuri, incluzându-le pe cele agroalimentare, precum şi ameliorări ceva mai evidente în lanţuri globale de producţie şi aprovizionare.
În acelaşi timp, s-a observat că din partea poziţiei ciclice a economiei sunt de aşteptat presiuni inflaţioniste modeste şi în atenuare în perspectivă apropiată, dar mai intense decât cele anticipate anterior, în condiţiile în care noile evaluări indică o încetinire puternică a creşterii economiei în semestrul II – sub impactul escaladării războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate –, însă după un avans mult peste aşteptări consemnat de PIB şi în trimestrul II. Evoluţiile fac probabile valori în descreştere mai pronunţată ale excedentului de cerere agregată în semestrul II, dar mai ridicate decât cele evidenţiate în prognoza din august. Totodată, ele implică o majorare semnificativă a dinamicii anuale a PIB în trimestrul III, urmată doar de o scădere uşoară a acesteia în trimestrul IV, pe fondul unor efecte de bază, au remarcat membrii Consiliului.
Potrivit indicatorilor cu frecvenţă ridicată, este de aşteptat ca evoluţia consumului privat să frâneze însă semnificativ creşterea anuală a PIB în trimestrul III şi ca influenţele expansioniste majore să vină din redinamizarea formării brute de capital fix, în principal pe seama activităţii din construcţii, au sesizat membrii Consiliului. În acelaşi timp, din partea exportului net este posibilă o contribuţie negativă mai redusă la dinamica anuală a PIB, în condiţiile în care exporturile de bunuri şi servicii şi-au diminuat doar marginal variaţia anuală în luna iulie, iar importurile şi-au majorat-o uşor, inclusiv pe fondul evoluţiei nefavorabile a preţurilor externe. Acestea au avut însă drept consecinţă reamplificarea dinamicii anuale înalte a deficitului comercial faţă de media trimestrului II, şi mai ales a celei a deficitului de cont curent, care a reflectat şi o deteriorare a evoluţiei soldului balanţelor veniturilor secundare în această lună.
În ceea ce priveşte piaţa muncii, membrii Consiliului au arătat că efectivul salariaţilor din economie şi-a încetinit vizibil creşterea în iunie-iulie pe seama evoluţiilor din sectorul privat, iar prelungirea scăderii ratei şomajului, până la 5,1 la sută în luna august, a fost însoţită în cursul trimestrului II de restrângerea uşoară a ratei locurilor de muncă vacante, în premieră pentru ultimele şase trimestre. Totodată, dinamica anuală de două cifre a câştigului salarial mediu brut nominal s-a cvasi-plafonat în ultimele luni, mărindu-şi implicit ecartul negativ faţă de dinamica inflaţiei, evoluţie acompaniată însă de o nouă accelerare a creşterii în termeni anuali a costului unitar cu forţa de muncă din industrie, ca efect al accentuării considerabile a pierderilor de productivitate, pe fondul crizei energetice ce afectează activitatea industrială autohtonă şi pe cea a partenerilor comerciali.
Totodată, s-a reiterat că dincolo de orizontul apropiat de timp, capacitatea unor firme de a se menţine viabile/profitabile, în contextul costurilor ridicate, va fi testată şi de sistarea măsurilor de sprijin guvernamental, precum şi de nevoia de tehnologizare, ce s-ar putea solda cu noi restructurări sau falimente de firme. Au fost, de asemenea, punctate incertitudinile notabile ce decurg din extinderea automatizării şi digitalizării pe plan intern, precum şi din tendinţa de creştere a recursului la muncitori extracomunitari.
În discuţiile privind evoluţia recentă a inflaţiei, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei a ajuns la 15,32 la sută în august, depăşind marginal previziunile, după ce în luna iulie a scăzut la 14,96 la sută, de la 15,05 la sută în iunie. S-a remarcat că noua creştere a fost antrenată aproape în totalitate de continuarea scumpirii alimentelor, incluzând categoria LFO, al cărei impact a fost contrabalansat totuşi în mare parte de scăderea preţului combustibililor – pe fondul compensării preţului carburanţilor şi al descreşterii cotaţiei petrolului –, precum şi de efecte de bază asociate evoluţiei preţurilor energiei.
Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să crească într-un ritm susţinut şi superior aşteptărilor în iulie-august, dar încetinit faţă de trimestrele anterioare, mărindu-se la 11,2 la sută în august, de la 9,8 la sută în iunie. Totodată, contribuţia la avans a subcomponentei alimentelor procesate a atins un nou maxim al ultimelor trimestre, în principal ca efect al scumpirii materiilor prime şi energiei, în timp ce aportul segmentului mărfurilor nealimentare a rămas modest, iar cel al subcomponentei serviciilor a devenit practic nul, inclusiv pe fondul evoluţiei în termeni anuali a raportului leu/euro, au observat membrii Consiliului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
