Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a recunoscut miercuri că Groenlanda face parte din Danemarca, dar a adăugat: „deocamdată”. Totuşi, el a semnalat că Washingtonul rămâne profund angajat în discuţiile privind rolul viitor al insulei arctice în securitatea occidentală, relatează Sky News şi POLITICO.
Audiat de Comisia pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanţilor, Rubio a evitat o întrebare referitoare la necesitatea ca Washingtonul să deţină teritoriul arctic în cadrul NATO pentru a-l apăra, indicând în schimb discuţiile în curs cu Danemarca şi cu Groenlanda privind rolul insulei în apărarea colectivă.
"Deocamdată" - aşa a răspuns secretarul de stat american Marco Rubio când a fost întrebat dacă "ştie că Groenlanda face parte, într-adevăr, din Danemarca".
Întrebarea a fost adresată de Sarah McBride, membră a Comisiei pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanţilor, care a fost interesată să afle ce spune secretarul de stat după declaraţiile repetate ale lui Donald Trump potrivit cărora SUA ar trebui să preia controlul asupra insulei.
McBride l-a întrebat pe Rubio dacă Statele Unite "trebuie să deţină teritoriul în cadrul NATO pentru a-l apăra". El a răspuns: "De fapt, purtăm discuţii cu Groenlanda şi Danemarca privind folosirea Groenlandei în scopul apărării colective a tuturor. Este un element cheie al apărării antirachetă, dar suntem angajaţi în aceste discuţii chiar în acest moment".
"Cred că suntem într-o poziţie favorabilă în acest moment", a comentat el, adăugând: "Cred că vom avea veşti destul de bune la un moment dat".
Rubio a preconizat, de asemenea, că viitorul summit NATO de la Ankara va fi probabil "cel mai important" din istoria alianţei. Rubio a avertizat că există "lucruri care trebuie clarificate şi rezolvate" atunci când alianţa se va reuni în Turcia luna viitoare, la eveniment fiind aşteptat să participe şi Donald Trump.
"Acestea sunt ţări foarte bogate care ar trebui să aibă capacitatea de a cheltui mai mult pentru a-şi consolida apărarea şi care trebuie să o facă, iar acest lucru nu este specific doar preşedintelui Trump", a spus el. "Mai mulţi preşedinţi americani din ambele partide s-au plâns de împărţirea sarcinilor în cadrul NATO. Acesta este doar primul preşedinte care face efectiv ceva în această privinţă", a arătat Rubio. El a spus că alianţa trebuie să facă "schimbări semnificative" - iar preşedintele "a spus asta clar".
Declaraţiile lui Rubio despre Groenlanda au venit la scurt timp după ce prim-ministrul danez Mette Frederiksen a prezentat miercuri un nou guvern de coaliţie, punând capăt lunilor de incertitudine politică. Ministrul de externe Lars Løkke Rasmussen şi-a păstrat funcţia şi se aşteaptă să rămână principalul interlocutor al Copenhagăi cu Washingtonul în ceea ce priveşte Groenlanda.
Încercarea lui Trump de a prelua insula arctică în ianuarie anul acesta a neliniştit aliaţii europeni şi a determinat Danemarca să pregătească planuri de urgenţă pentru cel mai rău scenariu, care ar implica o acţiune a SUA împotriva teritoriului său.
Relaţiile dintre membrii NATO s-au deteriorat şi mai mult când SUA şi Israelul au atacat Iranul în februarie, iar mai multe capitale europene au refuzat să ofere ajutor militar. Madridul a refuzat utilizarea bazelor sale aeriene, în timp ce alte ţări din UE au refuzat să trimită nave militare pentru a ajuta la redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Trump a lansat apoi perspectiva părăsirii alianţei în aprilie, înainte de a ordona retragerea a 5.000 de soldaţi americani din Germania la începutul lunii mai.
În acest context, Rubio a prezentat summitul NATO de la Haga, din 7-8 iulie, ca pe un moment crucial, prevăzând că acesta ar putea deveni "cea mai importantă" reuniune din istoria alianţei.
Medikatv.ro
