Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat joi că va opri achiziţiile de active mai repede decât era planificat, în timp ce evaluează consecinţele economice ale invaziei Ucrainei de către Rusia, decizie care a luat prin suprindere pieţele financiare, transmite CNBC.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

BCE a afirmat într-un comunicat că îşi va încheia programul de cumpărare de obligaţiuni în trimestrul al treilea, dacă datele economice vor permite acest lucru.

Banca centrală a adăugat că este pregătită să revizuiască această decizie dacă perspectivele se vor schimba.

Măsura surprinzătoare vine pe fondul îngrijorării crescânde că economia zonei euro ar putea experimenta în curând stagflaţie – un amestec toxic de creştere economică lentă şi inflaţie ridicată.

Preţurile de consum din cele 19 ţări care folosesc moneda euro au urcat la maxime record timp de patru luni consecutive, cel mai recent avansând cu 5,8% în februarie.

”Dacă datele primite susţin aşteptarea că perspectivele inflaţiei pe termen mediu nu vor slăbi nici măcar după încheierea achiziţiilor noastre nete de active, Consiliul guvernatorilor va încheia achiziţiile nete în trimestrul al treilea”, a spus banca, referindu-se la programul său de cumpărare de active.

Potrivit BCE, achiziţiile nete lunare din cadrul programului se vor ridica la 40 de miliarde de euro (44,5 miliarde de dolari) în aprilie, 30 de miliarde de euro în mai şi 20 de miliarde de euro în iunie.

Banca centrală a menţinut joi ratele dobânzilor neschimbate, lăsând dobânda de referinţă de refinanţare la 0%, rata la facilitatea de creditare marginală la 0,25% şi rata la facilitatea de depozit la -0,5%.

rice ajustare a ratelor dobânzilor va dura ”un timp” după încheierea achiziţiilor de active, a spus banca, adăugând că acest lucru va fi ”treptat”.

Euro s-a tranzacţionat în jurul valorii de 1,1079 USD după decizie, aproape neschimbată la nivel sesiunii.

Moneda euro a crescut miercuri cu 1,6%, înregistrând cel mai abrupt salt zilnic din aproape şase ani.

Reuniunea BCE de la Frankfurt, Germania, a avut loc la exact două săptămâni după ce preşedintele rus Vladimir Putin a lansat o invazie pe scară largă în Ucraina.

Conflictul a zguduit economia globală şi a transmis unde de şoc pe pieţele financiare.

Preţurile energiei şi mărfurilor au crescut pe măsură ce Kremlinul şi-a intensificat atacul asupra Ucrainei şi pe măsură ce aliaţii occidentali au impus un val de sancţiuni punitive împotriva Rusiei.

”Războiul Rusia-Ucraina va avea un impact material asupra activităţii economice şi a inflaţiei, prin creşterea preţurilor energiei şi mărfurilor de bază, perturbarea comerţului internaţional şi încrederea mai slabă”, a declarat preşedintele BCE, Christine Lagarde, într-o conferinţă de presă.

BCE a descris războiul Rusiei cu Ucraina drept ”un moment de referinţă pentru Europa”, în timp ce Consiliul guvernatorilor şi-a reafirmat angajamentul ”de a lua orice măsură necesară” pentru a urmări stabilitatea preţurilor şi pentru a proteja stabilitatea financiară.

Pe fondul creşterii costurilor energiei, BCE şi-a majorat perspectivele de inflaţie pentru acest an la 5,1%, de la 3,2%. Această prognoză era de aşteptat să încetinească la 2,1% în 2023, înainte de a scădea la 1,9% în 2024 – puţin sub ţinta băncii centrale de 2%.

Decizia BCE de a înceta achiziţiile de active mai devreme decât era planificat i-a şocat pe analiştii care se aşteptau în general ca banca centrală să le menţină până când va putea înţelege mai bine impactul economic al crizei din Ucraina.

 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.