Salonul Naţional de Artă Contemporană (SNAC) - Centenar 2018 va fi deschis, miercuri, la Muzeul Naţional de Artă al României, la ora 18.00, printr-o expoziţie de pictură şi sculptură, anunţă Uniunea Artiştilor Pastici din România.
Evenimentul marchează aniversarea României Mari, prin prezenţa unui număr important de artişti vizuali din toate genurilor artistice, creatori de patrimoniu spiritual şi păstrători ai identităţii naţionale.
Expoziţiile vor fi deschise publicului într-o succesiune de vernisaje, după următorul program: Muzeul Naţional de Artă al României: 7 noiembrie, ora 18.00 - pictură şi sculptură; Galeria Orizont: 12 noiembrie, ora 18.00 - mixArt; Biblioteca Naţională a României: 13 noiembrie, ora 17.00 - arte decorative; Galeria Galateca: 14 noiembrie, ora 19.00 - expoziţia Artă Tânără; Muzeul Naţional de Artă Contemporană: 15 noiembrie, ora 19.00 - multimedia; Galeria Simeza: 15 noiembrie, ora 19.00 - grafică şi sculptură mică.
“Conferinţele Salonului” se vor desfăşura pe tot parcursul evenimentului, cu susţinerea unor teoreticieni de marcă ai artelor vizuale româneşti: Cătălin Davidescu - „Expoziţia retrospectivă Ion Ţuculescu 1965 - Schimbarea normei”; Luiza Barcan - „Pictura exterioară postbrâncovenească - oglindă a credinţei şi a mentalităţilor în zorii modernităţii”; Cornel Mihalache - „Patriotism prin ordonanţă de urgenţă. Despre Cuminţenia Pământului... ieri şi azi”; Pavel Şuşară - „100 de ani de artă românească”; Adrian Guţă - „Scurtă istorie a Galeriei Apollo (1969-1974) a Uniunii Artiştilor Plastici din România”; Mirela Giodea - „Cazul Ţuculescu”.
Salonul Naţional de Artă Contemporană (SNAC) - Centenar 2018 continuă tradiţia istorică a saloanelor oficiale organizate în România începând cu anul 1864, sub diferite titulaturi - ca expoziţii ale artiştilor în viaţă - urmărind să păstreze cu rigoare spiritul acestora, în direcţia unei relevări cât mai fidele a preocupărilor actuale ale artiştilor români şi a realizărilor lor artistice.
"Dincolo de efortul recuperator şi de un anumit romantism al continuităţii, raţiunea profundă a actualului Salon Naţional de Artă Contemporană trebuie căutată nu doar în modelul interbelic, ci şi în realitatea noastră imediată, în aspiraţiile tacite ale artistului către o nouă percepţie şi, dacă se poate, către un nou statut. În plan nemijlocit, el se naşte ca o reacţie faţă de tendinţele centrifuge, de individualismul excesiv, de pericolul atomizării fenomenului şi, în acelaşi timp, faţă de riscul asocierii artiştilor în mici grupuri ideologico-pragmatice, uneori impenetrabile pînă la limita esotericului. Cu alte cuvinte, Salonul Naţional este o pledoarie explicită pentru unitate şi pentru diversitate, dar şi o revoltă implicită a climatului artistic faţă de riscul proprie-i disoluţii din pricina bătăliei pe care artistul individual o duce zilnic pentru a supravieţui", spune Pavel Şuşară, curator general al Salonului Naţional de Artă Contemporană.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
