Robert Schwartz, şeful Societatăţii Române de Radiodifuziune (SRR), votat de Parlament la propunerea USR, îşi va pierde mandatul de Preşedinte Director General (PDG) ca urmare a sesizării AUR la Curtea Constituţională de neconstituţionalitate privind nerespectarea ponderii parlamentare în numirea Consiliului de Administraţie (CA) al SRR.
„Aşa cum nu am comentat decizia CCR nici atunci când a fost luată (29.04.), aşa nu am ce comenta nici acum, după publicarea ei. Vă recomand să citiţi şi să prezentaţi publicului - pentru echidistanţă - şi opinia separată, publicată în Monitorul Oficial din 4.09.26. Pentru bunăstarea media publice ar fi de dorit ca European Media Freedom Act (EMFA) să fie aplicat şi în România, în mod special art. 5”, a transmis Robert Schwartz redacţiei Cotidianul.
Articolul 5 stipulează:
„(1) Statele membre se asigură că furnizorii de servicii publice de media sunt independenţi din punct de vedere editorial şi funcţional şi furnizează, în mod imparţial, o pluralitate de informaţii şi opinii publicului lor, în conformitate cu misiunea lor de serviciu public, astfel cum este definită la nivel naţional, în conformitate cu Protocolul nr. 29.
(2) Statele membre se asigură că procedurile de numire şi demitere a şefului conducerii sau a membrilor consiliului de administraţie al furnizorilor de servicii publice de media vizează garantarea independenţei furnizorilor de servicii publice de media.
(3) Statele membre se asigură că procedurile de finanţare pentru furnizorii de servicii publice de media se bazează pe criterii transparente şi obiective stabilite în prealabil. Aceste proceduri de finanţare garantează că furnizorii de servicii publice de media dispun de resurse financiare adecvate, sustenabile şi previzibile, corespunzătoare îndeplinirii misiunii lor de serviciu public şi capacităţii de dezvoltare în cadrul acesteia. Aceste resurse financiare sunt astfel concepute încât să fie protejată independenţa editorială a furnizorilor de servicii publice de media.
(4) Statele membre desemnează una sau mai multe autorităţi sau organisme independente sau instituie mecanisme libere de influenţa politică a guvernelor pentru a monitoriza aplicarea alineatelor (1), (2) şi (3). Rezultatele acestei monitorizări se pun la dispoziţia publicului”, potrivit Media Freedom Act (art.5).
Judecătoarea Iulia Scîntei, membră a CCR, susţine: „Criteriul configuraţiei politice a fost respectat în procedura parlamentară întrucât distribuţia reprezentării politice rezultată din alegeri este reflectată în Parlament, procedural, prin grupurile parlamentare rezultate în urma votului înregistrat la alegerile generale, respectiv de grupurile PSD, AUR, PNL, USR, UDMR, SOS şi POT, la care se adaugă grupul parlamentar al minorităţilor naţionale”, potrivit Cotidianul.
Curtea a stabilit cu majoritate de voturi că actele de numire efectuate de Parlament privind componenţa Consiliilor de administraţie ale SRR şi SRTV „îşi încetează efectele juridice la data publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României”.
Parlamentul a dat votul pentru membrii din Consiliile de administraţie din TVR şi Radio România pe 18 noiembrie 2025, iar decizia de neconstituţionalitate a venit pe 29 aprilie 2026. La 3 septembrie 2026 a venit şi motivarea CCR care a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 4 septembrie.




























