Ministerul Culturii a căpătat o nouă identitate, în 2017. Pe cea naţională. Anul a fost marcat de schimbări la vârf, doi miniştri au ocupat portofoliul, dar şi de proteste - în speţă ale cineaştilor şi muzeografilor - şi de pregătirea Centenarului Marii Uniri, mii de proiecte fiind aprobate spre finanţare.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Odată cu alegerile parlamentare şi schimbarea guvernului tehnocrat, la finalul anului trecut, la conducerea Ministerului Culturii a revenit Ionuţ Vulpescu. În fapt, el a condus pentru prima dată Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale - titulatură menită să evidenţieze pluralitatea.

Ionuţ Vulpescu şi-a început al doilea mandat de ministru al Culturii pe 5 ianuarie, în guvernul Grindeanu.

Vulpescu a stat în funcţie şase luni, cu jumătate de an mai puţin decât în 2015 (în guvernul Ponta), dezamăgit, la final, că nu a reuşit, nici de această dată, să îşi ducă la final proiectele.

Cu rare intervenţii în spaţiul public şi în presă, Vulpescu a anunţat - la prima conferinţă susţinută pe 1 martie - că statul roman, prin instituţia pe care o conducea, intenţionează să cumpere Ansamblul Brătianu „Vila Florica”.

El a susţinut şi că nu se va renunţa la „Cuminţenia Pământului”, opera de artă clasată Tezaur ce se află de câteva săptămâni expusă la MNAR, după ce a petrecut mai bine de un an într-o cutie în depozitul muzeului.

La o lună de la schimbarea conducerii ministerului, Alexandru Pugna şi Mădălin Voicu, numiţi secretari de stat, nu primiseră domenii de coordonare din partea lui Ionuţ Vulpescu, iar activitatea lor a fost una discretă până în prezent. Recent, Mădălin Voicu a decis să înlocuiască interimarul de la Opera Naţională Bucureşti, Beatrice Rancea, cu tenorul Ştefan Ignat, tot interimar. 

La finalul lunii mai, câteva zeci de cineaşti şi studenţi la facultăţi de profil au aşteptat câteva ore să se întâlnească cu Vulpescu - aşa cum le spusese, însă nu a fost posibil. Ei îi reproşau lipsa unei poziţii publice şi nesusţinerea Ordonanţei de urgentă 91/2016 de modificare a legislaţiei privind cinematografia, după ce aceasta a fost respinsă marţi de Cameră Deputaţilor, şi voiau explicaţii.

A doua zi a venit şi răspunsul: Parlamentul e suveran în deciziile sale.

Ionuţ Vulpescu (Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea)
Ionuţ Vulpescu (Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea)

Muzeografii au avut şi anul acesta diverse doleanţe pe care niciunul dintre cei doi miniştri ai Culturii nu le-a putut satisface - de la salarii la statut.

Pe 30 iunie, Ionuţ Vulpescu şi-a prezentat autoevaluarea mandatului său. El a vorbit atunci despre măsurarea activităţii MCIN de către Darius Vâlcov, pe care a numit-o „mincinoasă”, şi despre partidul - PSD - în care încă se regăseşte.

Vulpescu a prezentat un bilanţ care cuprinde 5 măsuri îndeplinite, 8 măsuri îndeplinite parţial şi 10 măsuri neîndeplinite, pentru că, a spus el, este „un bilanţ onest pe 6 luni, nu pe 4 ani”. Printre cele îndeplinite se numără: creşterea bugetului MCIN cu 51%; a dat avize necesare în vederea transformării Halei Laminor într-un hub cultural; pregătirea participării României la evenimente culturale din străinătate.

Lucian Romaşcanu, ales pentru funcţie ca „un om cu profil de management”

Ziua următoare, portofoliul a fost preluat de Lucian Romaşcanu. Numire criticată din cauza trecutului profesional despre care mulţi au spus că nu are legătură cu domeniul Cultură, a anunţat, pe lângă achiziţia Vilei Florica de către stat, şi faptul că 2.139 de proiecte au fost aprobate spre a fi finanţate de stat cu 220 de milioane de lei pentru sărbătorirea Centenarului.

După cum a spus chiar el la audierea din Comisiile de Cultură reunite, a fost ales de partid pentru acest post „ca un om cu profil de management”.

Vrea să ducă la bun sfărşit cazurile privind Legea cinematografiei, Arhiva Naţională de Film şi „Cuminţenia Pământului". Deschiderea sălii Teatrului de Operetă este o altă intenţie a viitorului ministru al Culturii şi Identităţii Naţionale, dar şi atragerea de fonduri europene pentru proiecte.

Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale a început celebrarea Centenarului pe 26 noiembrie, printr-un eveniment exclusivist, care a avut loc la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti.

El este de părere că pentru sărbătorirea Centenarului Marii Uniri nu există o reţetă prestabilită şi spune că îşi doreşte ca întregul eveniment să nu fie politizat „în sensul rău al cuvântului”.

„Dacă o primărie crede că trebuie să dea sarmale pe muzică de fanfară, să o facă. Aşa se bucură ei. Dacă în altă parte vom avea concerte cu invitaţi străini, e un alt fel de a te bucura, la un alt nivel. Tot ce va fi la anul ar trebui să fie un sentiment de bucurie şi de apropiere. Să ne bucurăm”.

Lucian Romaşcanu a afirmat că îşi doreşte ca abordarea Centenarului în societate să fie una „calmă”.

Romaşcanu a anunţat şi că sculptura „Cuminţenia Pământului” va fi expusă în sala „Constantin Brâncuşi”, la Muzeul Naţional de Artă al României, fapt care s-a întâmplat (din 6 decembrie). În plus, el a precizat că negocierile în privinţa achiziţionării de către stat a lucrării de artă au fost reluate. Vor fi efectuate evaluări de către experţi - unul numit de proprietari, altul, de minister.

În replica, avocatul proprietarilor a declarat pentru News.ro că negocierile nu sunt reluate. „Încercăm să ieşim din fundătura creată de Ministerul Culturii. Ni s-a propus să realizăm în comun o evaluare conform standardelor internaţionale”, a spus Bogdan Grabowski.

Părţile s-au întâlnit la începutul lunii septembrie, însă metodologia nu fusese încă stabilită, iar proprietarii operei de artă, Paula Ionescu şi Alina Şerbănescu, vor lua o hotărâre în funcţie de rezultatul evaluării.

MCIN a semnat, la jumătatea lunii noiembrie, actul de vânzare-cumpărare a Ansamblului conacului Brătianu - Florica („Vila Florica").

Curtea Constituţională a admis, pe 28 noiembrie, obiecţia de neconstituţionalitate a preşedintelui Klaus Iohannis şi a declarat neconstituţională Legea privind achiziţionarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu - Florica („Vila Florica"), situat în localitatea Ştefăneşti, judeţul Arges, de către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale.

Romaşcanu a lămurit situaţia spunând că neconstituţionalitatea legii nu are de-a face cu achiziţia, ci doar cu destinaţia pe care ar avea-o imobilul.

Interimate şi concursuri promise

Cât priveşte concursurile pentru ocuparea funcţiilor de manager ale instituţiilor din subordinea MCIN, anul acesta nu au fost rezolvate problemele de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, nici la Biblioteca Naţională, iar la Muzeul de Artă şi la cel de Istorie lucrurile s-au agravat.

Biblioteca Naţională a României continuă să aibă un manager interimar. În luna iulie, managerul interimar Ioan Marius Eppel a demisionat, iar ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, a declarat atunci pentru News.ro că îl propune în această funcţie pe unul dintre directorii instituţiei, Ioan Ciubîcă. În plus, Romaşcanu a menţionat că un concurs va fi organizat „foarte repede” - del ce-al cincilea, în ultimul an şi jumătate -, dar nu a fost încă anunţată începerea procedurilor.

Activitatea lui Călin Stegerean, director la MNAR, a fost evaluată, după un an de mandat, în luna august, iar nota nu a fost una de trecere. A urmat un schimb de replici dure între el şi angajaţi ai muzeului, dar şi între angajaţi ai muzeului care îl susţineau şi cei care nu. A fost făcută o reevaluare, iar directorul, înlocuit cu Liviu Constantinescu, ce ocupă funcţia ca interimar.

La Muzeul Naţional de Istorie, schimbul de replici de la vârf a fost şi mai tăios. În luna noiembrie, din cauza unor afirmaţii făcute de directorul Ernest Oberländer-Târnoveanu care promovează „o imagine pozitivă a cetăţeanului ce deţine legal un detector de metale şi îşi merită pe deplin recompensa patriotică”, sute de specialişti au cerut demiterea lui. Situaţia a escaladat - directorul i-a jignit pe specialişti, spunând că, de ani de zile, „consumă resurse şi nu găsesc, ca din întâmplare, nimic", arheologii au apelat la ministru, iar el spear să resolve situaţia.

Un concurs pentru ocuparea funcţie de manager al Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian”, spre exemplu, nu poate fi organizat pentru că instituţia nu are un sediu. Investiţia din strada Octavian Goga Nr.1 este în execuţie, nefiind finalizată.

„Luând în considerare situaţia privind stadiul imobilului în care ar trebui să îşi desfăşoare activitatea artistică TNO, în acest moment nu poate fi stabilită o dată pentru demararea procedurilor pentru organizarea concursului de proiecte de management”, se arată într-un răspuns transmis News.ro la începutul lunii decembrie.

Concursul de management pentru Opera Naţionale Bucureşti va fi organizat, potrivit declaraţiei lui Mădălin Voicu pentru News.ro, în perioada martie-aprilie, după înlocuirea lui Beatrice Rancea (al cărei mandat se încheia pe 21 decembrie).

În altă ordine de idei, MCIN se pregăteşte pentru participarea României la cea de-a 16-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Arhitectură – la Biennale di Venezia, pentru Ziua Culturii Naţionale (15 ianuarie), participarea la diverse târguri de carte din străinătate, la festivalul Europalia şi pentru începerea sezonului cultural franco-român.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.