Lyubomir Penev, cercetător în biodiversitate şi fondatorul editurii ştiinţifice Pensoft, va fi prezent la Bucureşti la congresul ZoologyCon (4-7 noiembrie). Înainte de eveniment, el a vorbit, într-un interviu pentru News.ro, despre corectitudinea răspunsurilor generate de inteligenţa artificială, pe ce dovezi se bazează şi cum pot fi verificate.
O analiză publicată de Nature în 2026 a identificat aproape 3.000 de articole biomedicale cu referinţe inexistente
Pe 8 mai 2026, revista Nature a prezentat rezultatele unei analize a aproximativ 2,5 milioane de articole din domeniul biomedical, disponibile în colecţia open access PubMed Central. Cercetătorii au analizat aproximativ 97 de milioane de referinţe bibliografice şi au identificat aproape 3.000 de articole care conţineau trimiteri către lucrări ce nu au putut fi găsite în literatura ştiinţifică. Analiza a evidenţiat şi o creştere accentuată a frecvenţei referinţelor fabricate începând din 2023. Este important de precizat că studiul nu demonstrează că toate aceste referinţe inexistente au fost produse de AI. Totuşi, rezultatele arată amploarea unei probleme pe care instrumentele generative o pot accentua.
Pensoft dezvoltă deja instrumente prin care informaţiile ştiinţifice pot deveni mai uşor de verificat şi utilizat de calculatoare
O parte importantă a activităţii Pensoft este legată de publicarea structurată a informaţiilor ştiinţifice, astfel încât acestea să poată fi utilizate nu doar de cercetători, ci şi de sisteme informatice. Un exemplu concret este colaborarea dintre Pensoft şi Knowledge Pixels, prezentată în septembrie 2023, pentru dezvoltarea şi integrarea aşa-numitelor nanopublications. Acestea reprezintă afirmaţii ştiinţifice individuale, formulate într-un format standardizat, care permite identificarea sursei originale, a autorilor şi a dovezilor pe care se bazează informaţia.
Penev, autor al 130 de lucrări ştiinţifice, coautor sau coeditor la opt volume
Lyubomir Penev este fondatorul şi directorul general al Pensoft Publishers, editură ştiinţifică internaţională specializată în biodiversitate, zoologie şi publicarea cercetărilor în sistem open access. A absolvit Biologia la Universitatea din Sofia, deţine un doctorat în Ecologie obţinut la Academia Rusă de Ştiinţe din Moscova şi este profesor de Ecologie la Academia Bulgară de Ştiinţe. Domeniile lui de interes includ dezvoltarea de metodologii şi software pentru cercetarea biodiversităţii şi evaluarea mediului, biogeografia, ecologia peisajului şi ecologia urbană, precum şi entomologia.
Este autorul BIODIV, unul dintre primele programe informatice specializate pentru cercetarea biodiversităţii, lansat în 1991, şi al uneia dintre primele bibliografii computerizate, CARLIT & CARRUS, din 1993.
A publicat peste 130 de lucrări ştiinţifice şi este coautor sau coeditor la opt volume. De asemenea, a participat la numeroase proiecte internaţionale de cercetare, contribuind cu expertiză în publicarea şi diseminarea informaţiei ştiinţifice.
În 1992, a fondat Pensoft, pe care a dezvoltat-o într-una dintre editurile internaţionale importante din domeniul biodiversităţii, cu peste 1.000 de titluri de cărţi şi cărţi electronice publicate.
În 2008, a înfiinţat ZooKeys, prima revistă open access a editurii Pensoft. Ulterior, compania a devenit unul dintre pionierii publicării semantice, adică al publicării informaţiilor ştiinţifice în formate structurate, care pot fi identificate, conectate şi reutilizate de sistemele informatice.
În 2013, Pensoft a lansat o soluţie editorială online bazată pe XML, care acoperă întregul proces de publicare a unui articol ştiinţific, de la redactare şi evaluare de către specialişti până la publicare şi diseminare. Acest sistem a stat la baza dezvoltării platformei ARPHA şi a fluxurilor editoriale utilizate de Biodiversity Data Journal.
Răspunsurile profesorului Penev la întrebările News.ro
News.ro: Cum poate o persoană să determine dacă un răspuns despre natură sau despre o descoperire ştiinţifică, oferit de un sistem AI, este corect sau adevărat?
Lyubomir Penev: Corectitudinea răspunsurilor generate de inteligenţa artificială este dificil de evaluat din cauza naturii acestei tehnologii, care funcţionează în prezent ca un "superplagiat", combinând informaţii dintr-un număr foarte mare de surse diferite. Acest lucru poate duce la răspunsuri foarte relevante, dar şi la "halucinaţii", aşa-numitul fenomen "Habsburg AI". Singura modalitate de a aprecia dacă un răspuns este corect sau nu este discutată mai jos.
Care sunt metodele de verificare? Ce ar trebui să luăm în considerare în primul rând?
L.P.: În primul rând, utilizatorul ar trebui să ia în considerare disponibilitatea informaţiilor privind provenienţa datelor: de unde provin acestea şi ce verificări de calitate au fost efectuate înainte ca datele să fie utilizate pentru antrenarea instrumentelor AI.
Ştim că acest lucru este aproape imposibil în cazul actualelor modele lingvistice mari (LLM). Totuşi, aceasta pare să fie direcţia necesară pentru dezvoltarea unor instrumente AI specializate, care încep deja să apară şi care ne aşteptăm să domine în curând activitatea cercetătorilor şi a editorilor ştiinţifici.
Aţi observat situaţii în care cercetările dumneavoastră publicate au fost interpretate greşit de AI? Dacă da, cum aţi reacţionat?
L.P.: Observăm astfel de situaţii şi probleme în activitatea noastră editorială. Recent, am asistat la retragerea primei lucrări taxonomice ("Global diversity and taxonomic overview of the phylum Annelida: An integrative review", apărută iniţial pe 15 iulie 2026, a fost retrasă la 1 octombrie, n.r.), care conţinea în bibliografie referinţe inventate de inteligenţa artificială. Editorii ştiinţifici dezvoltă rapid politici privind utilizarea inteligenţei artificiale în procesul de redactare, evaluare şi publicare a lucrărilor ştiinţifice.
La ZoologyCon, la Bucureşti, veţi vorbi despre cum pot fi făcute cercetările ştiinţifice mai uşor de interpretat şi utilizat corect de sistemele AI. Care este principalul mesaj cu care aţi dori să rămână cercetătorii după prezentarea dumneavoastră?
L.P.: Cu siguranţă, iar această întrebare va constitui partea finală şi probabil cea mai importantă a prezentării mele. Mesajul principal poate fi formulat astfel: utilizarea corectă a inteligenţei artificiale în cercetarea biodiversităţii şi, implicit, în publicarea rezultatelor ştiinţifice ar trebui să se bazeze pe instrumente sau modele antrenate cu date de înaltă calitate, bine structurate, îmbogăţite semantic şi pregătite pentru utilizarea de către AI, în conformitate cu principiile FAIR (un set de principii internaţionale pentru organizarea şi gestionarea datelor ştiinţifice, astfel încât acestea să poată fi folosite şi reutilizate eficient, n.r.). Aceste date trebuie să includă informaţii complete privind provenienţa lor şi să recunoască sursele originale. Astfel de seturi de date de referinţă, numite şi "golden datasets", ar trebui să constituie fundamentul dezvoltării unor instrumente asistate de AI, specializate pentru nevoile fiecărei comunităţi ştiinţifice.
Zoologycon la Bucureşti
Muzeul "Antipa" aduce la Bucureşti cercetători din întreaga lume, pentru a discuta despre biodiversitate, evoluţie, specii ameninţate şi viitorul cercetării zoologice.
Dincolo de expoziţiile pe care le vizitează publicul, muzeele de istorie naturală au un rol esenţial, mai puţin cunoscut: sunt locuri în care lumea vie este studiată, documentată şi înţeleasă. În laboratoare, în colecţii ştiinţifice şi pe teren, cercetătorii descoperă specii, analizează relaţiile dintre organisme, urmăresc schimbările din ecosisteme şi contribuie la protejarea biodiversităţii.
Este şi una dintre misiunile fundamentale ale Muzeului Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa", care administrează un patrimoniu ştiinţific de aproape două milioane de exemplare şi organizează, încă din 2009, propriul congres internaţional de zoologie, ZoologyCon.
Congresul a devenit un punct de întâlnire pentru specialişti din România şi din străinătate, oferind un cadru în care cele mai recente cercetări pot fi prezentate, discutate şi conectate cu rezultatele altor echipe din lume. La ediţia precedentă, organizată în 2024, au participat peste 200 de specialişti din 19 ţări, de pe patru continente.
ZoologyCon 2026 are loc la Bucureşti, în perioada 4-6 noiembrie, şi aduce împreună cercetători din domenii care, deşi aparent foarte diferite, încearcă să răspundă aceleiaşi întrebări: cum înţelegem mai bine lumea animală şi cum o protejăm într-o perioadă de schimbări accelerate?
Interesul internaţional pentru această ediţie se reflectă şi în numărul contribuţiilor ştiinţifice: au fost înscrise 146 de rezumate, de la 125 de autori prezentatori din 23 de ţări.
Temele sunt variate şi depăşesc cu mult imaginea tradiţională a zoologiei. Cercetătorii vor vorbi despre descoperirea şi clasificarea speciilor, despre felul în care animalele se adaptează schimbărilor climatice, despre migraţia şi extinderea speciilor invazive, despre ecosisteme dispărute pe care le putem reconstitui cu ajutorul fosilelor, dar şi despre genetică, tehnologii moderne de cercetare şi rolul inteligenţei artificiale în gestionarea informaţiilor despre biodiversitate.
O secţiune este dedicată muzeelor şi colecţiilor zoologice, care nu sunt doar arhive ale trecutului, ci adevărate infrastructuri de cercetare. Exemplarele colectate acum zeci sau chiar sute de ani pot oferi astăzi informaţii noi prin metode care nu existau la momentul colectării lor. O altă secţiune explorează legătura dintre zoologie şi societate, inclusiv contribuţia oamenilor obişnuiţi la cercetare, prin proiecte de tip citizen science.
Printre invitaţii care vor susţine prezentări plenare se numără cercetători şi specialişti din instituţii precum Muzeul de Istorie Naturală din Viena, Museo Nacional de Ciencias Naturales din Madrid, Universitatea din Azore şi Pensoft Publishers din Bulgaria. Subiectele lor merg de la comunicarea acustică a amfibienilor şi biogeografia insulelor până la rolul colecţiilor muzeale şi transformarea modului în care cercetările ştiinţifice sunt publicate şi utilizate.
Pentru Muzeul Antipa, ZoologyCon este şi o modalitate de a conecta cercetarea românească la comunitatea ştiinţifică internaţională, de a crea oportunităţi de colaborare şi de a pune în valoare rolul muzeelor de istorie naturală în producerea de cunoaştere, nu doar în prezentarea ei publicului.
ZoologyCon 2026 este organizat de Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa", în parteneriat cu Academia Română şi Universitatea din Bucureşti, având Pensoft ca partener editorial. Lucrările congresului se desfăşoară la Biblioteca Academiei Române, în Amfiteatrul "Ion Heliade Rădulescu", iar în 7 noiembrie este programată o activitate culturală opţională pentru participanţi. Mai multe informaţii şi programul congresului: https://zoologycon.ro/
Medikatv.ro
