O expoziţie cu cahle, bucăţi de teracotă pictate în ultima fabrică de sobe manuale din Transilvania, "Teracota, mon amour!", va putea fi văzută la Acuarela, de vineri, când are loc Noaptea Albă a Galeriilor.
Expoziţia este curatoriată de Alexu Toader. "Teracota, mon amour!” reprezintă o colaborare între Asociaţia Imbold şi Teracota Mediaş.
Alături de piesele ceramice, "Teracota, mon amour!” expune şi o sobă mobilă cu cahle pictate, lipită cu pământ galben şi montată de unul dintre sobarii de la Teracota.
Expoziţia va fi deschisă în Bucureşti în perioada 6 octombrie - 6 noiembrie, urmând a fi relocată în Mediaş şi Sibiu.
Fabrica de teracotă din Mediaş a fost înfiinţată în anul 1906 şi avea 25 de muncitori. După 110 ani, fabrica are aproximativ acelaşi număr de angajaţi şi produce cahle manuale folosind aceleaşi tehnici şi materiale ca în 1906. Fiecare cahlă este turnată, finisată, glazurată şi pictată manual. În arhiva fabricii este adunată o colecţie amplă de cahle şi mulaje de cahle transilvănene, inclusiv reproduceri după sobe rare de la Muzeul Astra din Sibiu.
O parte dintre acestea vor fi turnate, pictate şi expuse la Bucureşti în cadrul unei expoziţii itinerante, lansată cu ocazia NAG 2017 la Bucureşti.
La eveniment va fi prezenta o parte din echipa fabricii.
Cahlele pictate şi soba vor fi însoţite de explicaţii şi de un workshop de turnat cahle folosind matriţele şi lutul amestecat cu nisip cu care se lucrează în fiecare zi în cadrul manufacturii.
Despre cuptorul de cahle se spune ca este unul dintre cele mai reprezentative artefacte din civilizaţia românească şi, cu precădere în cea ardeleană, un artefact capabil să redea evenimente şi schimbări petrecute la nivelul societăţii din punct de vedere etnic, politic, social, economic.
"Sobele formate din plăci ceramice, plate sau tubulare au devenit, timp de secole, pretextul unor continue inovaţii tehnice şi experienţe artistice, decorative sau coloristice (...), transformând acesta construcţie arhitectonică combinată cu o instalaţie de încălzire (...) într-o adevărată capodoperă artistică, simbolul poziţiei sociale, economice, al credinţei religioase", spune prof. dr. Corneliu Bucur, de la Muzeul Astra.
Sobele cu cahle, produs de import occidental, s-au răspândit iniţial în marile oraşe din Transilvania, breslele meşteşugăreşti specifice fiind atestate în 1376 în Sibiu, Sebeş, Sighişoara şi Orăştie. Cele mai prestigioase sunt cele ale saşilor din Braşov şi Sibiu, urmate de cele ale secuilor din Covasna şi Harghita şi de cele ale habanilor din Moravia.
Treptat cahlele s-au răspândit din mediul urban spre mediul rural şi de la familiile nobiliare la ţăranii sau meştesugarii români înstăriţi.
Olarii romani s-au inspirat din lucrările breslelor orăşeneşti şi au preluat aceeaşi tehnică de lucru: presarea bulgărului de lut într-o matriţă din lemn moale (împodobită cu motive decorative reliefate). Aceeaşi tehnică este folosită şi în prezent la Teracota Mediaş.
O nouă ediţie a Nopţii Albe a Galeriilor - NAG va avea loc vineri, începând cu ora 19.00 şi până la ora 3.00 în galerii de artă, spaţii alternative, huburi creative şi ateliere de artist din 12 oraşe din România: Bucureşti, Arad, Baia Mare, Braşov, Cluj Napoca, Craiova, Iaşi, Petrila, Reşiţa, Sibiu, Târgu Mureş şi Timişoara.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
