Oamenii de ştiinţă americani, britanici şi spanioli au realizat cel mai vechi arbore genealogic din lume pe baza ADN-ului extras din oase umane dintr-un mormânt vechi de 5.700 de ani din Cotswolds (Marea Britanie).

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Analizele ADN ale rămăşiţelor găsite în mormânt au dezvăluit că oamenii care au fost îngropaţi acolo aparţineau unor cinci generaţii consecutive dintr-o familie extinsă, relatează BBC.

Cei mai mulţi din mormânt erau descendenţi ai patru femei care au avut copii cu acelaşi bărbat. Oamenii au fost îngropaţi în diferite părţi ale mormântului, în funcţie de mamă.

Acest lucru sugerează că femeile din prima generaţie aveau o importanţă socială majoră în memoria comunităţii. 

Mormântul din Neolitic are două încăperi în forma literei L, una spre nord şi alta spre sud.

David Reich, co-autor al studiului şi profesor la Harvard Medical School din Boston (SUA), a explicat: „Două dintre femei, toţi copiii lor se află în camera de sud - şi copiii lor până la a cincea generaţie. Celelalte două femei, copiii lor se află în special în camera de nord - deşi unii dintre ei au fost mutaţi în încăperea de sud mai târziu, probabil din cauza prăbuşirii pasajului dinspre nord”.

Dr. Chris Fowler de la Newcastle University (Marea Britanie), autor principal al studiului şi arheolog şef, a declarat: „Este de o însemnătate amplă pentru că sugerează că dispunerea arhitecturală a altor morminte neolitice ne-ar putea spune cum funcţiona înrudirea”. 

Cripta datează dintr-o perioadă importantă, imediat după ce agricultura a fost introdusă în teritoriul pe care se află acum Regatul Unit de oameni ai căror strămoşi s-au răspândit, cu câteva mii de ani înainte, prin Europa din Anatolia (Turcia de azi) şi din zona Mării Egee.

Lucrarea va ajuta cercetătorii să înţeleagă dinamica familiilor în cazul acestor oameni din Epoca de Piatră şi să afle mai multe lucruri despre cultura lor.

„Sperăm că acesta va fi primul astfel de studiu”, a spus prof. Reich. „Face reale vieţile acestor oameni care au trăit în acest loc acum foarte mult timp”.

Cercetătorii au mai precizat că există indicii potrivit cărora fiii „vitregi” erau adoptaţi de familie - bărbaţii ale căror mame erau îngropate în mormânt, dar nu şi tatăl biologic, şi bărbaţii ale căror mame au avut copii cu un bărbat înrudit cu întemeietorul original al familiei.

Dacă doi membri de sex feminin ai familiei care au murit în copilărie se află în mormânt, absenţa totală a fiicelor adulte sugerează că rămăşiţele lor fie se află în morminte ale partenerilor masculini cu care au avut copii fie în altă parte.

Cercetătorii consideră acest fapt „un mister” şi nu ezită să ia în calcul chiar incinerarea.

În timp ce mormântul dezvăluie dovezi ale poligamiei - bărbaţi având copii cu multiple femei -, el demonstrează şi că poliandria era răspândită - femei având copii cu mai mulţi bărbaţi.

Femeile diferite care aveu copii cu acelaşi bărbat de regulă nu erau înrudite. Dar în cazurile în care femeile procreau cu mai mult de un bărbat, acei bărbaţi erau de regulă rude apropiate. 

Iñigo Olalde de la Universitatea din Ţara Bascilor (Spania), care a fost genetician principal al studiului şi co-autor principal, a spus: „Excelenta conservare a ADN-ului în mormânt şi utilizarea celor mai recente tehnologii în recuperarea ADN-ului antic şi analizele ne-au permis să dezvăluim cel mai vechi arbore genealogic recontruit vreodată şi să îl analizăm pentru a înţelege ceva profund despre structura socială a acestor grupuri antice”.

Studiul a fost evaluat colegial şi publicat în Nature.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.