Angajaţii cu cele mai ridicate competenţe în utilizarea inteligenţei artificiale se numără şi printre cei care resimt cea mai mare presiune la locul de muncă iar aceasta reprezintă una dintre marile provocări în ceea ce priveşte retenţia talentelor şi soluţiile pe care le identifică companiile pentru a nu pierde performeri.
A cincea ediţie a studiului anual Wellhub, privind starea de bine la locul de muncă, la care au participat peste 5.000 de angajaţi din 10 ţări, arată că Perfomerii în IA (angajaţii care au făcut din IA o parte esenţială a modului în care lucrează – n.n.) văd cum tehnologia le remodelează joburile în moduri neaşteptate. Deşi inteligenţa artificială le întăreşte senzaţia de siguranţă a locului de muncă, 40% spun că le-a crescut, de fapt, volumul de muncă, iar aproape jumătate (47%) spun că IA a redus interacţiunea semnificativă cu colegii. Rezultatele scot la iveală un nou paradox la locul de muncă: o fluenţă mai mare în IA poate aduce mai multă încredere şi rezilienţă, dar şi presiuni noi, pe care companiile vor trebui să le abordeze pe măsură ce IA se integrează tot mai mult în activitatea de zi cu zi.
”IA are un potenţial enorm de a face oamenii şi companiile mai productive, dar tehnologia, de una singură, nu va crea performanţă sustenabilă”, a declarat Cesar Carvalho, CEO şi co-fondator Wellhub. „Angajaţii care conduc adoptarea IA preiau mai multă muncă şi se numără, totodată, printre talentele pe care companiile îşi doresc cel mai mult să le păstreze. Pe măsură ce companiile investesc în IA, trebuie să investească la fel de deliberat şi în starea de bine a oamenilor care o folosesc. Viitorul muncii are nevoie de amândouă”.
Datele din România confirmă concluziile la nivel global. Astfel, 86% dintre angajaţii români participanţi la studiu spun că ar lua în calcul să plece de la o companie care nu se preocupă de starea lor de bine. Această tendinţă se observă şi la nivelul angajaţilor începători în utilizarea IA: 78% dintre ei ar renunţa la job, peste media globală a acestei categorii care este de 73%. Performerii în IA din România raportează, de asemenea, o îmbunătăţire mai mică a siguranţei locului de muncă faţă de omologii lor globali (48% faţă de 53%). Totuşi, accesul la sprijin nu a ţinut pasul nevoilor acestora: doar 37% dintre angajaţii din România sunt în prezent în terapie sau consiliere de orice fel, faţă de 48% la nivel global — un decalaj care lasă mulţi oameni fără un suport la presiunea pe care o adaugă adoptarea IA.
„Ce iese în evidenţă la datele din România este decalajul dintre presiune şi sprijin”, a declarat Dan Moraru, Country Lead la Wellhub România. „Angajaţii noştri sunt chiar mai dispuşi decât media globală să plece de la un angajator care le ignoră starea de bine. Dar, atunci când vine vorba de ceva la fel de necesar, cum ar fi starea lor de bine mentală, România rămâne în continuare cu unsprezece puncte procentuale sub media globală. Nu este un decalaj pe care îl putem închide cu încă o iniţiativă izolată — trebuie construit în modul în care companiile îşi susţin zi de zi oamenii”.
Diviziunea fluenţei în IA
Adoptarea inteligenţei artificiale de către companii nu mai este doar o chestiune legată de cine foloseşte tehnologia. Datele arată o diviziune tot mai clară între angajaţii care au integrat IA în modul în care lucrează şi cei care încă îşi caută reperele.
Cercetarea identifică trei grupuri distincte, în funcţie de fluenţa în IA, care reflectă cât de încrezător, constant şi eficient folosesc angajaţii inteligenţa artificială în activitatea zilnică, de la experimentarea timpurie, până la integrarea acesteia în fluxul de lucru şi sprijinirea altora să facă la fel. Cele trei grupuri identificate de studiul Wellhub sunt:
Performerii în IA (41%): IA este esenţial pentru modul în care lucrează. Performerii îşi îndrumă colegii şi raportează cea mai bună siguranţă a locului de muncă dintre toate grupurile, dar şi cel mai ridicat nivel de epuizare zilnică.
Utilizatorii IA (32%): Folosesc IA în mod regulat, dar sunt încă în proces de a-şi construi încrederea deplină.
Începători în IA (26%): Nu au folosit instrumente de IA sau doar au experimentat, adesea cu o anxietate reală asociată.
Performerii preiau presiunea
Inteligenţa artificială ar fi trebuit să uşureze volumul de muncă dar, pentru angajaţii cei mai fluenţi în utilizarea ei s-a întâmplat exact opusul: cu cât cineva este mai priceput în IA, cu atât mai multă muncă ajunge pe umerii lui, şi o mare parte din aceasta este muncă pe care nimeni nu a planificat-o.
- 40% dintre Performeri spun că IA le-a crescut volumul de muncă, în loc să-l reducă, faţă de 15% dintre Începători.
- 79% dintre Performeri îşi îndrumă colegii în privinţa AI, preluând astfel un rol informal de sprijin, pe lângă propriile responsabilităţi.
- 47% dintre Performeri spun că IA le-a redus interacţiunea semnificativă cu colegii, de peste două ori mai mult decât cei 22% dintre Începători.
Sprijinul primit influenţează modul în care angajaţii gestionează inteligenţa artificială
Performerii preiau, poate, mai multă presiune din adoptarea IA, dar raportează şi o stare de bine mai bună, plus un sprijin semnificativ mai mare la locul de muncă. Datele sugerează că fluenţa în utilizarea inteligenţei artificiale şi sprijinul pe care angajaţii îl primesc pentru a naviga prin această tranziţie sunt strâns legate.
Acest sprijin porneşte de la aşteptări clare privind modul în care ar trebui folosită inteligenţa artificială. O politică solidă privind IA înseamnă mai mult decât un document pe care angajaţii îl pot găsi online; înseamnă ghiduri şi limite clare, susţinute prin comunicare activă şi training. Totuşi, 34% dintre angajaţi spun că firma lor nu are nicio politică formală privind IA. În rândul Începătorilor, cifra urcă la 44%, faţă de 26% în cazul performerilor în IA.
Nivelul de pregătire pentru utilizarea inteligenţei artificiale este, de asemenea, strâns legat de rezilienţă: 87% dintre angajaţii care se simt pregătiţi să lucreze cu IA spun că se pot adapta la schimbare şi îşi pot reveni după eşecuri, faţă de doar 45% dintre cei care nu se simt pregătiţi.
Un îndrumar organizaţional clar arată o relaţie similară. Acolo unde o companie are o politică de utilizare IA clară şi o comunică, 77% dintre angajaţi se simt rezilienţi şi capabili să se adapteze. Acolo unde angajaţii nu sunt siguri dacă există vreo politică, cifra scade la 39%.
Ce este în joc
Angajaţii iau în considerare tot mai mult starea de bine ca pe o condiţie a angajării. 83% la nivel global şi 86% în România spun că ar lua în calcul să plece de la o companie care nu le prioritizează starea de bine iar această disponibilitate creşte odată cu fluenţa în IA: de la 73% dintre Începători, la 84% dintre cei care adoptă IA şi 87% dintre Performeri.
Astfel, pentru angajatori apare un nou risc: cel privind atragerea sau retenţia de talente. Angajaţii cu cele mai puternice abilităţi în IA sunt şi cei mai dispuşi să plece atunci când nevoile lor de wellbeing nu sunt satisfăcute. Liderii de HR sunt deja atenţi la această ameninţare: 62% spun că sunt îngrijoraţi că ar putea pierde angajaţi cu competenţe în inteligenţa artificială căutate pe piaţă.
Ce aduce un sprijin cuprinzător
Angajaţii din companiile care oferă serviciile Wellhub raportează rezultate mai bune pe fiecare dimensiune a stării de bine măsurată, comparativ cu angajaţii care beneficiază de un alt program de wellbeing.
- 55% dintre angajaţii cu pachete Wellhub raportează un somn sănătos, aproape dublu faţă de cei 28% cu un alt program de wellbeing — cel mai mare decalaj măsurat.
- 67% îşi evaluează starea de bine generală drept bună sau excelentă, faţă de 51% dintre cei cu un alt program.
- 76% se simt capabili să se adapteze la ritmul schimbării la locul de muncă, faţă de 57% dintre cei cu un alt program
Raportul integral “Starea de bine la locul de muncă” poate fi descărcat la adresa: https://wellhub.com/ro-ro/resurse/starea-de-bine-locul-munca-2027/
Metodologie
Wellhub a realizat studiul Starea de bine la locul de muncă 2027 pentru a evalua starea actuală a stării de bine a angajaţilor într-un mediu de lucru dominat de IA şi pentru a analiza modul în care adoptarea IA remodelează nevoile şi performanţa angajaţilor.
Desfăşurarea sondajului: Între 12 şi 19 iunie 2026, peste 5.000 de angajaţi cu normă întreagă au fost chestionaţi online prin intermediul agenţiei de sondare QuestionPro. Eşantionul de răspunsuri a inclus doar angajaţi cu vârsta de minim 18 ani, care au avut un loc de muncă cu normă întreagă în ultimele trei luni. Rezultatele au un nivel de acurateţe de 95% şi o marjă de eroare de 5%.
Scorul de fluenţă în IA: Fiecare respondent a primit un scor de fluenţă în IA de la 0 la 9, calculat din trei componente combinate:
- Utilizarea IA: Cum folosesc în prezent respondenţii instrumentele IA (ChatGPT, Copilot, Claude, Gemini), notat de la 0 la 3, de la „nu am folosit niciodată” până la „folosesc IA zilnic şi îmi îndrum colegii”
- Confortul cu IA: Nivelul de încredere al respondenţilor în IA, notat de la 0 la 3, de la „mă simt copleşit sau neîncrezător” până la „mă simt complet confortabil şi am încredere”
- Dependenţa de IA: Gradul de acord cu nouă afirmaţii despre utilizarea zilnică a IA şi dependenţa de acesta în muncă, notat de la 0 la 3 în funcţie de câte afirmaţii au bifat (0 afirmaţii = 0 puncte; 1–2 = 1 punct; 3–5 = 2 puncte; 6–9 = 3 puncte)
Scorurile combinate (0–9) au împărţit respondenţii în trei grupuri:
- Performerii în IA (41%, n=2.077): Scor 7–9. Folosesc IA ca parte esenţială a muncii lor şi îşi ajută activ colegii să-l adopte.
- Utilizatorii (32%, n=1.627): Scor 4–6. Folosesc IA în mod regulat, dar sunt încă în proces de a-şi construi încrederea deplină în integrarea lui.
- Începătorii în IA (26%, n=1.317): Scor 0–3. Nu au folosit instrumente IA sau doar au experimentat.
Formatul sondajului: Opţiunile de răspuns au inclus scale Likert, întrebări cu răspuns unic şi întrebări cu răspuns multiplu, pe un total de 86 de itemi.
Acoperire geografică: Ţările incluse au fost: Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii, Brazilia, Argentina, Chile, Spania, Italia, Germania, Mexic şi România. Au fost colectate între 500 şi 505 răspunsuri din fiecare ţară. Acolo unde a fost necesar, seturile de întrebări şi opţiunile de răspuns au fost adaptate pentru a reflecta variaţiile regionale în disponibilitatea beneficiilor şi practicile la locul de muncă.
Despre Wellhub
Wellhub este o platformă de wellbeing corporativ care conectează angajaţii cu cele mai bune opţiuni de fitness, mindfulness, nutriţie şi somn. Printr-un singur abonament, care costă mai puţin decât un abonament tradiţional la sală, angajaţii au acces nelimitat la peste 110.000 de săli, studiouri şi aplicaţii de wellness. Peste 50.000 de companii din 19 ţări folosesc Wellhub. Wellhub generează o rată de înscriere şi participare de 3–5 ori mai mare decât programele tradiţionale de wellness, ceea ce duce la productivitate mai bună, retenţie mai ridicată şi costuri medicale mai scăzute — ceea ce numim Efectul Wellhub. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi www.wellhub.com.
Medikatv.ro
