La interpelările pe care le-am adresat, recent, deopotrivă primului-ministru al României, Vasilica Viorica Dăncilă, precum şi ministrului Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a catadicsit să-mi răspundă doar cel din urmă. Sesizam că apar frecvent în spaţiul public, prin mass-media, declaraţii subminatoare la adresa statului român şi chiar belicoase la adresa României, din partea unor oficiali ai Ungariei, iar Guvernul României nu reacţionează în astfel de situaţii, nici măcar diplomatic, după cum s-ar cuveni...

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Mai întâi, vicepremierul Ungariei, Zsolt Semjen, responsabil pentru politicile naţionale, a pretins autonomie teritorială pentru Ţinutul Secuiesc, autonomie culturală pentru Partium (nord-vestul României) şi autonomie pe bază personală în zona de sud a Transilvaniei, susţinând că Ungaria va oferi tot sprijinul necesar pentru asta. Apoi, acelaşi vicepremier a atacat problemele învăţământului superior din România calificând drept „tragică” unificarea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş cu Universitatea „Petru Maior” din acelaşi municipiu. Cu mult tupeu, demnitarul maghiar a subliniat că, dacă nu mai există cale de întoarcere, Ungaria este dispusă să creeze un cadru de funcţionare, pe modelul Universităţii „Sapientia”, secţiei maghiare de la UMF Târgu-Mureş. Adică, s-a făcut mesagerul unui şantaj clar şi inadmisibil în relaţiile bilaterale, manifestând fără nicio sfială şi o ingerinţă în problemele educaţiei, întrucât acestea ţin de competenţa internă exclusivă a statului român! Evident, nu am avut pe seama acestor declaraţii revoltătoare ale oficialului ungar nicio reacţie din partea Guvernului României.

În răspunsul la interpelarea mea, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, susţine că „am manifestat preocupare faţă de intensificarea declaraţiilor oficialilor ungari pe teme care ţin strict de afacerile interne ale României precum şi faţă de perpetuarea afirmaţiilor legate de aşa-zisa nerespectare de către România a standardelor în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale pentru a justifica susţinerea, de către Ungaria, a autonomiei teritoriale pe criterii etnice. Am atras atenţia asupra faptului că declaraţiile publice ale oficialilor ungari sunt neconforme normelor şi uzanţelor internaţionale, fiind contrare logicii dialogului bilateral care stă la baza oricărei relaţii de cooperare între state.

Am menţionat că acuzaţiile referitoare la nerespectarea, de către statul român, a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale sunt total nefondate şi am atras atenţia că în discursul politic autorităţile ungare abordează un standard dublu, făcând astfel trimitere la drepturile pe care statul ungar ar trebui să le garanteze minorităţii române de pe teritoriul său.”

Am asistat uluiţi, mai apoi, la declaraţiile premierului Ungariei, Viktor Orban, de la Băile Tuşnad, care invoca ,,graniţele din prezent ale Ungariei”, de parcă acestea ar avea un caracter temporar şi elastic. Apoi, ne-a spus-o de la obraz că Centenarul României nu reprezintă vreun motiv de sărbătoare pentru Ungaria, reiterând şi sloganul lansat în această privinţă, conform căruia „Transilvania a existat înainte ca România modernă să existe” iar noi, românii, pesemne eram pe nicăieri... Apoi, în aceeaşi cheie, a arătat că „ar trebui să privim Transilvania ca pe o resursă”, acest plural „privim” echivalând, practic, autoritatea Bucureştiului asupra Transilvaniei cu cea a Budapestei. Peste toate însă, am aflat o concluzie stupefiantă a premierului Orban, anume că ,,de o sută de ani România modernă nu ştie ce să facă cu cei peste un milion de maghiari care trăiesc aici” iar însuşi a descoperit „grozăvia”, a aflat soluţia miracol şi ne-a transmis o ofertă de business „promoţională” – „să construim împreună Bazinul Carpatic”.

Eu mă aşteptam ca măcar vreun oficial român de rang înalt să-l însoţească la Băile Tuşnad pe Viktor Orban şi poate să-l întrebe, tot de la obraz, ce se mai aude oficial în legătură cu averea lui Emanoil Gojdu, făcută uitată prin Budapesta, unde nu a funcţionat niciodată principiul „restitutio in integrum”?! Doar guvernările României s-au dovedit mai „fraiere” şi generoase până la prostie în această privinţă. Să-l întrebe ce înţelege prin „resursa” Transilvania, care aparţine în exclusivitate României, şi ce construcţii unilaterale visează prin Bazinul Carpatic, situat în afara graniţelor Ungariei, câtă vreme nu îşi prezintă proiectele chiar Guvernului României?! Deşi, în privinţa gazului românesc din Marea Neagră, am văzut cum salivează prin politica externă şi ce strofocări intense face Orban pentru a prelua exclusivitatea asupra gazoductului BRUA.

Din această perspectivă, mă întreb câte „parale” mai fac, în realitate, şi cât mai contează susţinerile ministrului Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, conform răspunsului transmis la interpelarea mea?! Din păcate, nu valorează nici măcar cât costul hârtiei pe care mi-a expediat-o pe cale oficială. Iată cum „bate câmpii” demagogic şi autosuficient cel în cauză: „În acelaşi context al sprijinului acordat minorităţilor naţionale solicităm în mod constant părţii ungare să respecte principiile de drept internaţional, normele internaţionale şi standardele relevante atât în ceea ce priveşte substanţa respectării acestor drepturi, cât şi în ceea ce priveşte limitele implicării statului înrudit în protecţia persoanelor aparţinând minorităţii sale naţionale de pe teritoriul altui stat. Cu referire la conduita promovată de România în relaţia bilaterală cu Ungaria, menţionez că urmărim în permanenţă evitarea transmiterii unor mesaje contondente care să exacerbeze sensibilităţi sau să creeze tensiuni, precum şi abordarea unei atitudini generale echilibrate.”

Nicio problemă aşadar dinspre M.A.E., Teodor Meleşcanu e cu letargia şi îl ia aţipeala unei venerabile vârste, pe când Viktor Orban şi reprezentanţii guvernului său nu evită să (ne) transmită mesaje contondente chiar din inima României şi nu este defel preocupat de indicaţiile preţioase ale domnului Meleşcanu, nici de exacerbarea sau crearea de tensiuni... Discursul premierului Ungariei este chiar unul revanşard, revizionist iar multe dintre afirmaţiile sale reprezintă, fără îndoială, un afront direct în privinţa suveranităţii României. Despre doamna premier Vasilica Viorica Dăncilă nu am spus nimic, în acest context, pentru că era oricum degeaba, întrucât nu pricepe nimic din aceste probleme, nici din altele specifice şi grave, aferente competenţelor funcţiei pe care o ocupă degeaba. Pardon, doar pentru a face de râs România. Gândiţi-vă pentru o clipă că soarta noastră, a românilor, ar depinde de o confruntare politică directă Orban – Dăncilă. Doamne, fereşte-ne!

Preşedinte executiv al Partidului Mişcarea Populară,

Deputat Marius Paşcan

viewscnt

Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.