Motoarele monoposturilor de Formula 1 vor fi pornite, luni, pentru prima dată în mod oficial în 2017, odată cu startul testelor dinaintea sezonului. Pe Circuit de Catalunya de la Barcelona, echipele îşi vor proba în premieră maşinile construite pe baza unui nou regulament tehnic, care se doreşte a fi unul revoluţionar. Inginerii au lucrat pentru ca monoposturile să fie mai agresive, mai rapide şi mai greu de condus, punând la încercare priceperea piloţilor.
Asistăm la o întoarecere în timp de 20 de ani, până în 1997, când monoposturile aveau o lăţime de doi metri şi pneuri late, dar maşinile nu vor avea un aer retro. Noul regulament tehnic propune o adevărată revoluţie în ceea ce priveşte designul monoposturilor, poate cea mai importantă din ultimele decenii, cu un potenţial rezultat spectaculos. Însă nu sunt puţini specialiştii care spun că pasul este doar pe jumătate făcut şi că duelurile roată la roată atât de mult dorite de fanii Marelui Circ mai au de aşteptat.
James Key, directorul tehnic al Toro Rosso, afirmă că nu a mai întâlnit în cariera lui o asemenea abordare abrută a schimbărilor de regulament tehnic. Totuşi, nu poate spune cu certitudine ce efect vor avea acestea.
10 iunie Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României
"Este o schimbare uriaşă. De la corpul maşinii la suspensii şi pneuri este cea mai mare schimbare pe care am trăit-o în aproape 19 ani petrecuţi în Formula 1. În ceea ce priveşte şasiul, este cea mai mare schimbare din ultimele două decenii, mult mai mare decât cea din 2014 şi mai mare decât cea din 2009. Ai o posibilitate imensă de cercetare şi trebuie să înţelegi ce se întâmplă cu maşina pe baza acestor schimbări, fără nicio experienţă în realitate, deoarece pentru o lungă perioadă de timp lucrezi doar în modul virtual. Apoi ajungi la testele din iarnă, după care abordezi întregul sezon cu toată această muncă pe care ai făcut-o în majoritatea timpului în lumea virtuală", a declarat Key.
În termeni tehnici, în 2017, lăţimea aripii faţă va creşte de la 1.650 de milimetri anul trecut la 1.800 mm, iar "nasul" va fi mai lung cu 200 de milimetri. Aripa va avea un aspect mai ascuţit, un profil delta. Lăţimea pneurilor faţă va fi de asemenea mai mare, de la 245 mm la 305 mm. Lăţimea corpului maşinii, în zona gurilor laterale de admisie a aerului, va creşte de la 1.400 mm la 1.600 mm. Pneurile spate vor avea şi ele o lăţime mai mare, de la 325 mm la 405 mm. Lăţimea maximă a monopostului va fi de 2.000 de milimetri, în creştere cu 200 de milimetri, de la 1.800 mm.
Înălţimea aripii spate va fi mai mică, de la 950 mmm la 800 mm, lăţimea acesteia creşte de la 750 mm la 950 mm. Importantă piesă aerodinamică, difuzorul spate are şi el dimensiuni mai mari: înălţimea crescută de la 125 mm la 175 mm şi lăţimea de la 1.000 mm la 1.050 mm.
Alte numeroase elemente aerodinamice vor apărea pe monoposturile din acest an, între care şi "coada de rechin".
Greutatea minimă a monoposturilor a fost ridicată cu 26 de kilograme, de la 702 la 728 de kilograme, fără carburant. Cantitatea de benzină a fost şi ea crescută, de la 100 de kilograme la 105. Pneurile vor fi mai durabile, nu se vor mai deteriora atât de rapid ca în 2016, ceea ce va simplifica strategia echipelor şi reduce preocuparea piloţilor pentru a nu toci gumele. Astfel, piloţii vor fi concentraţi doar asupra competiţiei şi nu asupra stării pneurilor sau economisirii de combustibil.
Toate aceste modificări duc, estimează FIA, la o creştere a apăsării aerodinamice de maximum 31 la sută şi medie de 15 la sută. Tehnicienii echipelor sunt şi mai optimişti, spunând că la finalul sezonului apăsarea aerodinamică ar putea fi mai mare cu 40 la sută.
O apăsare aerodinamică mai mare înseamnă o viteză mai mare în viraje. În aceste condiţii, majoritatea virajelor poate fi abordată şi cu 40 kilometri pe oră în plus faţă de anul trecut. În termeni de timpi pe turul de circuit, FIA prevede un câştig cuprins între trei şi cinci secunde.
Pentru a primi noile monoposturi, pe toate circuitele în care se va concura în 2017 se execută lucrări de adaptare a pistelor.
Specialiştii spun că în 2017 vor concura cele mai rapide monoposturi din istoria de 67 de ani a Formulei 1. Recordurile oficiale de viteză în F1 îi aparţin columbianului Juan Pablo Montoya. În 2004, el a înregistrat o viteză medie de 262,24 kilometri pe oră, pe circuitul de la Monza, în calificările Marelui Premiu al Italiei, la volanul unui monopost Williams. Un an mai târziu, tot la Monza, Montoya, care concura atunci la McLaren-Mercedes, a înregistrat o viteză maximă de 372,6 kilometri pe oră, acesta fiind recordul recunoscut de FIA, deşi grafica oficială a F1 a prezentat o viteză de 378 de kilometri pe oră în dreptul lui Valtteri Bottas, aflat la volanul unui Williams, în calificări la Baku, anul trecut.
"Sezonul acesta vom avea probabil cea mai rapidă maşină din istoria Formulei 1", estimează Aldo Costa, director de inginerie la Mercedes. James Allison, fost director tehnic la Ferrari, este de aceeaşi părere: "Recordurile de viteză au fost stabilite cu ceva timp în urmă, dar am început să ne apropiem de ele. Abia aştept sezonul viitor, deoarece recordurile vor fi spulberate."
Piloţii vor avea nevoie de o condiţie fizică mult mai bună pentru a putea stăpâni noii monştri ai pistelor. "Monoposturile vor fi mult mai greu de condus, iar piloţii vor fi supuşi la forţe G mai mari", a explicat directorul Mercedes, Toto Wolff.
Carlos Sainz jr. a suportat cel mai dur regim de antrenament din carieră şi a lucrat la sporirea masei musculare, urcând cu patru kilograme în greutate, până la 70 de kilograme.
"F1 în 2017 este în faţa unei mari schimbări şi asta înseamnă că piloţii trebuie să se pregătească mai bine din punct de vedere fizic. Pregătirea similiară cu cea de anul trecut nu va fi de ajuns. În loc de şedinţe de 50 de minute, care sunt normale, eu am lucrat între 1,5 şi două ore - durata unui Grand Prix - la un puls de 180-190 de bătăi pe minut. Am lucrat inclusiv box şi cardio", a afirmat pilotul de la Toro Rosso.
"Anii trecuţi ne antrenam să ne ţinem greutatea cât mai scăzută şi pentru rezistenţă. Acum lucrăm din greu să punem muşchi pe noi", a precizat la rândul său australianul Daniel Ricciardo de la Red Bull.
Sainz spune că gâtul piloţilor va fi extrem de solicitat de forţa G în viraje. El urmează un program special de întărire a musculaturii gâtului. "Trag şi ţin greutăţi cu gâtul la sală. Apoi, fac karting cu o cască pe care sunt montate mici greutăţi totalizând 1,5-2 kilograme", a explicat spaniolul.
O altă intenţie avută în vedere de modificările regulamentului tehnic este aceea de a oferi tuturor echipelor posibilitatea unui "reset", pentru a anula decalajul care se creează în timp între un team şi restul grilei. Schimbările din 2009 au dus la hegemonia Red Bull, cele din 2014 la dominaţia Mercedes. Părerea unanimă este că echipele mari, cu importante resurse umane, tehnologice şi financiare, se impun întotdeauna. Adrian Newey, cel mai succes designer din F1, nuanţează un pic această impresie.
"De fiecare dată când sunt schimbări de regulament, unele echipe le citesc mai bine decât altele. De obicei echipele mari, care au resurse mai mari, le citesc mai bine, dar ultima dată când am avut o mare schimbare de regulament nu a fost cazul. Noi şi Brawn le-am citit corect, în timp ce <granzii> Ferrari şi McLaren au avut ceva probleme", a spus el.
Prima sesiune oficială de teste se va desfăşura între 27 februarie şi 2 martie la Barcelona. A doua, şi ultima, va avea loc tot pe Circuit de Catalunya, între 7 şi 10 martie. Startul Campionatului Mondial de Formula 1, ediţia 2017, este prevăzut la 27 martie la Melbourne.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
