Guvernul României a aprobat un pachet fiscal considerat cel mai dur din ultimul deceniu. Miza este clară: reducerea deficitului bugetar, care a atins nivelul record de 8,3% din PIB în 2024, şi păstrarea accesului la fonduri europene. Planul ar trebui să reducă deficitul cu 1,2% din PIB în 2025 şi cu 3,8% în 2026. Costul? Mai puţini bani în economie, taxe mai mari, consum redus şi un mediu de afaceri tensionat.

Un context mai stabil, politic şi economic

Stabilitatea politică s-a îmbunătăţit după alegerea pro-europeanului Nicuşor Dan ca preşedinte şi instalarea noului guvern condus de premierul Ilie Bolojan.

La reuniunea Ecofin din 8 iulie, cifrele pentru România arătau un deficit bugetar pentru primele 5 luni din 2025 de 3,39% din PIB, similar celui din 2024.

Totuşi, Comisia Europeană a avertizat că deficitul bugetar al României ar putea ajunge la 8,6% din PIB în 2025, dacă nu se iau măsuri de reducere a decalajului dintre veniturile şi cheltuielile statului, ceea ce ar reprezenta o deteriorare şi mai mare faţă de ţintele convenite.

Măsuri fiscale cu efect imediat (1 august 2025)

• Creşterea cotei standard de TVA de la 19% la 21% şi a cotelor reduse la 11%
• Accize mai mari 10% pentru carburanţi, tutun şi alcool
• Introducerea contribuţiei la asigurările de sănătate pentru partea de pensie care depăşeşte 3.000 lei
• Creşterea taxei suplimentare pe cifra de afaceri a băncilor de la 2% la 4%
• Majorări de taxe pentru jocurile de noroc
• Reducerea bonusurilor în sectorul public
• Tăieri de cheltuieli în educaţie şi concedii medicale
• Reforme în administraţia publică locală şi în companiile de stat
• Reducerea şi restructurarea investiţiilor publice

Măsuri aplicabile de la 1 ianuarie 2026

• Impozitul pe dividende creşte de la 10% la 16%
• Taxarea proprietăţilor devine orientată pe valoare de piaţă
• Reforme fiscale verzi, creşterea rovinietei
• Revizuirea redevenţelor
• Îngheţarea salariilor şi beneficiilor sociale în sectorul public
• Continuarea reformei administraţiei publice
• Scăderea pragului pentru voucherele de vacanţă

Creştere economică fragilă şi inflaţie persistentă

Cele mai vizibile efecte ale măsurilor fiscale se vor resimţi în ritmul de creştere: doar 0,7% pentru PIB în 2025 şi 1,3% în 2026, cu riscuri în scădere.

Consumul gospodăriilor va creşte abia perceptibil (+0,8% în 2025, +0,7% în 2026). Investiţiile vor avea performanţe slabe, pe fondul tăierilor din sectorul public şi prudenţei în cel privat.

Dinamica inflaţiei

Inflaţia va creşte semnificativ din cauza scumpirii energiei electrice (40%) şi a majorărilor de taxe indirecte.

Se estimează un vârf al inflaţiei de peste 8% în august 2025, cu o scădere treptată la 7,7% până la finalul anului, menţinându-se peste 7% până în iulie 2026.

Inflaţia de bază va atinge un vârf temporar de 6,3%–6,4%, coborând la 3,3% până la finalul anului 2026.

Cum va evolua Leul?

BNR va menţine probabil rata de politică monetară la 6,5% până în mai 2026, în lipsa unei scăderi semnificative a inflaţiei. Ultima modificare de dobândă a fost în august 2024, iar în şedinţa din 8 iulie 2025 s-a decis păstrarea nivelului actual. Scăderile sunt aşteptate abia din a doua jumătate a lui 2026, cu o rată estimată de 5,25% până la finalul anului.

Stabilitatea politică şi promisiunea unui cadru fiscal mai coerent ar putea atrage capital străin, îmbunătăţind lichiditatea şi reducând presiunea pe dobânzile din piaţa monetară.

Totodată, traiectoria fiscală credibilă şi inflaţia persistentă vor întârzia relaxarea monetară, oferind suport leului. Estimările actuale arată o depreciere lentă spre 5,20 RON/EUR până în decembrie 2025, mai favorabil decât nivelul de 5,25 prognozat anterior. În T3 2025, media ar putea fi în jur de 5,15 RON/EUR, cu un interval estimat între 5,03 şi 5,17. Riscurile sunt înclinate spre un leu mai puternic, dacă stabilitatea actuală se confirmă.

Riscuri şi incertitudini pentru anul în curs

Multe dintre măsuri sunt încă în fază de proiect şi pot suferi amânări sau ajustări. Opoziţia politică şi nemulţumirile sindicale faţă de îngheţarea salariilor pot duce la proteste sau blocaje administrative.

„Reducerea investiţiilor publice, taxele mai mari, costurile crescute în aproape toate sectoarele şi scăderea consumului pun frână economiei. În plus, mediul de afaceri se confruntă cu o combinaţie dificilă: cerere slabă pe piaţa internă, costuri mai mari de operare şi acces limitat la finanţare, în condiţiile în care dobânda-cheie rămâne la 6,5% cel puţin până în mai 2026”, este de părere Teofil Stanculea, Director Comercial al Akcenta în România.

„În acest context, companiile care nu au rezerve sau o strategie de adaptare riscă să piardă teren sau chiar să intre în dificultate. IMM-urile, importatorii şi firmele din servicii neesenţiale sunt cele mai expuse. Pentru exportatori, cursul valutar ar putea aduce oportunităţi — dar doar dacă vor şti să gestioneze riscul valutar şi relaţiile comerciale externe în mod inteligent”, concluzionează Stanculea.

Concluzie

Pentru businessurile conectate la valută, creditare sau consum intern, 2025 nu va fi un an de creştere, ci de rezistenţă. Măsurile fiscale sunt necesare pentru stabilizarea finanţelor publice, dar vin cu efecte imediate şi directe asupra economiei reale. Fereastra rămasă până la intrarea în vigoare a măsurilor (1 august) este scurtă, dar poate fi folosită pentru a recalibra strategii comerciale, pentru a negocia contracte şi pentru implementarea instrumentelor de protecţie valutară.

Cine acţionează din timp îşi poate păstra marja şi poziţia competitivă într-un mediu în care nesiguranţa va deveni noua normalitate.

Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.