Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro încep, vineri, sub ameninţarea virusului Zika şi a problemelor de organizare încă existente în oraşul care va găzdui 10.500 de sportivi. Însă nu este pentru prima oară în istoria JO când cea mai mare competiţie sportivă a lumii începe într-un climat tensionat.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Încă de câteva luni, virusul Zika reprezintă o ameninţare pentru JO 2016, după ce mai mulţi sportivi au decis să nu rişte şi să nu participe.

Primii care şi-au anunţat absenţa de la JO au fost jucătorii de golf, în frunte cu cel mai cunoscut dintre ei, Rory McIlroy. Au urmat numărul 1 al golfului, australianul Jason Day, dar şi câştigători de turnee majore precum Adam Scott sau Louis Oosthuizen.

Deşi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a dat asigurări în repetate rânduri că riscul de a fi infectat cu Zika este extrem de mic, renunţările sportivilor au continuat, cele mai multe fiind la tenis, unde nume sonore precum Simona Halep, Tomas Berdych sau Milos Raonic au ales să nu meargă la Rio.

Însă organizatorii sunt în criză de timp. Sportivi din întreaga lume au ajuns la Rio, dar condiţiile din satul olimpic lasă de dorit.

Acesta a fost inaugurat la 24 iulie, dar în condiţii departe de a fi ideale. La cel puţin jumătate din cele 31 de imobile s-au semnalat probleme cu scurgeri de apă la toalete, ţevi şi cabluri nemontate.

Şi delegaţia României a avut mai multe probleme în blocul din satul olimpic, în una dintre încăperi ţeava de la baie fiind spartă, în alta nefiind montată, iar unele camere neavând apă în momentul cazării sportivilor.

Una dintre încăperile cu probleme din blocul în care au fost cazaţi sportivii români (Foto: tolo.ro)
Una dintre încăperile cu probleme din blocul în care au fost cazaţi sportivii români (Foto: tolo.ro)

Pentru rezolvarea acestor probleme, organizatorii au apelat în ultimele zile la 630 de instalatori.

 

Thomas Bach, preşedintele Comitetului Internaţional Olimpic, a ajuns la Rio şi s-a dus direct în satul olimpic, fără ca "măcar să-şi facă duş sau să se radă". El a spus că a discutat cu oficiali ai delegaţiilor prezente şi că s-au făcut multe îmbunătăţit, iar satul este "fantastic". 

Thomas Bach (Foto: olympic.org)
Thomas Bach (Foto: olympic.org)

Primii sosiţi, australienii, au părăsit satul pentru un timp. Când s-au întors, vineri, imobilul lor a fost afectat de un incediu, rapid stins. Apoi, australienii au rămas fără mai multe obiecte, furate în timpul incendiului.

Organizatorii nu au reuşit însă până la începutul acestei săptămâni să rezolve şi ultimele probleme din Parcul Olimpic, unde mai trebuia zugrăvit şi să fie aduse ultimele echipamente. S-au semnalat probleme şi la pista de ciclism, care a fost dată în funcţiune doar la finalul lunii iunie.  Astfel, pentru aceasta nu s-a făcut încă niciun test, deşi proba începe la 11 august.

Preocuparea de ultim minut a apărut şi la construcţia unei linii de metrou către Parcul Olimpic. Acesta va transporta momentan doar membrii "familiei olimpice" (spectatori şi acreditaţi).

O altă problemă la Rio este şi apa, contaminată cu bacterii. Astfel că sportivii de la yahting vor fi nevoiţi să evite şi diverse obiecte din apă pentru a câştiga o medalie. 

Rio de Janeiro organizează ediţia a 31-a a Jocurilor Olimpice, dar de fapt nu au fost organizate decât 27 deoarece ediţiile din 1916, 1940, 1944 n-au avut loc (din cauza războaielor) deşi au fost contabilizate.

După prima ediţie, cea de la Atena din 1896, organizarea următoarelor a intrat în impas şi forul internaţional olimpic a acceptat organizarea Olimpiadelor în cadrul unor manifestări expoziţionale, cum au fost cele din 1900 (Paris) şi 1908 (Londra) sau a unor alte manifestări precum cea din 1904 de la Saint Louis (100 de ani de la unirea Louisianei cu SUA).

Dacă în antichitate războaiele încetau pe timpul Jocurilor în epoca modernă Olimpiadele n-au fost ocolite de acţiuni militare sau de boicot.

Prima ediţie a JO care s-a confruntat cu boicotul a fost cea de la Melbourne în 1956. Olanda, Elveţia şi Spania n-au participat din cauza evenimentelor din Ungaria, protestând faţă de intervenţia URSS, iar China n-a participat din cauza prezenţei Taiwanului.

În 1964 la Tokyo, Coreea de Nord n-a participat din cauza Coreei de Sud, iar în 1976 la Montreal, au lipsit 26 de ţări africane (ele de fapt au fost prezente dar s-au retras), protestând faţă de prezenţa Noii Zeelande a cărei echipă de rugby a jucat în Africa de Sud, care se confrunta cu problema apartheidului.

La Moscova, în 1980, SUA protestează faţă de invazia sovietică în Afganistan, iar 65 de ţări i se alătură şi boicotează competiţia.

În 1984 la Los Angeles, pentru a răspunde boicotului din 1980, 14 ţări din blocul sovietic absentează, însă nu şi România.

La ediţia din Seul, din 1988, absentează şapte ţări din motive politice. Albania lipseşte a patra oară consecutiv, iar Cuba şi Etiopia a doua oară.

Jocurile Olimpice au fost lovite şi de acţiunile teroriştilor, în 1972 la Munchen, gruparea palestiniană "Septembrie Negru" organizând un atentat soldat cu moartea a 11 sportivi din Israel şi a unui poliţist german.

Şi la Atlanta, în 1996, o bombă a explodat la un spectacol, doi oameni fiind ucişi, iar alţi o sută răniţi. 

Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro încep vineri şi se încheie la 21 august.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.