Cupa Mondială din 2026 ar putea fi ultima din America de Nord fără o adaptare urgentă la schimbările climatice, potrivit unui nou studiu care evidenţiază ameninţările meteorologice extreme, relatează Reuters.
Raportul „Pitches in Peril” (Terenuri în pericol) arată că 10 dintre cele 16 stadioane sunt expuse unui risc foarte ridicat de a se confrunta cu condiţii de stres termic extrem.
Până în 2050, aproape 90% dintre stadioanele gazdă din America de Nord vor necesita adaptare la căldura extremă, în timp ce o treime se vor confrunta cu o cerere de apă egală sau mai mare decât oferta.
13 octombrie - Oraşul meu acasă şi la birou (ediţia a IV-a)
Raportul a evidenţiat, de asemenea, riscurile pentru locurile de desfăşurare ale Cupei Mondiale din 2030 şi 2034 şi a examinat impactul încălzirii climatice asupra terenurilor de fotbal de bază folosite odinioară de 18 jucători iconici.
„Ca spaniol, nu pot ignora criza climatică”, a declarat Juan Mata, câştigător al Cupei Mondiale din Spania, referindu-se la inundaţiile devastatoare din Valencia de anul trecut. "Fotbalul a unit întotdeauna oamenii, dar acum ne reaminteşte şi ce avem de pierdut.”
Cupa Mondială a Cluburilor din acest an, desfăşurată în Statele Unite, a oferit o imagine îngrijorătoare, condiţiile fiind descrise de jucători ca fiind imposibile.
Turneul a fost marcat de căldură extremă şi furtuni, care au obligat forul mondial al fotbalului, FIFA, să adapteze protocoalele, adăugând pauze pentru răcorire şi hidratare, bănci umbrite şi ventilatoare.
Conform raportului, 14 dintre cele 16 stadioane ale Cupei Mondiale din SUA, Canada şi Mexic au depăşit pragurile de siguranţă în 2025 pentru cel puţin trei pericole climatice majore: căldură extremă, precipitaţii care fac imposibilă desfăşurarea jocurilor şi inundaţii.
Treisprezece dintre acestea înregistrează deja cel puţin o zi în fiecare vară în care se depăşeşte pragul FIFA pentru pauze de hidratare de 32 °C Wet-Bulb Globe Temperature (WGBT) - un indice recunoscut la nivel internaţional utilizat pentru a măsura stresul termic uman în lumina directă a soarelui.
Temperaturile din Atlanta, Dallas, Houston, Kansas City, Miami şi Monterrey au depăşit această valoare timp de două luni sau mai mult.
Zece oraşe experimentează cel puţin o zi în fiecare vară cu un WBGT de 35 de grade - identificat de oamenii de ştiinţă climatologi ca fiind limita adaptabilităţii umane la căldura extremă, Dallas (31 de zile) şi Houston (51) fiind cele mai afectate.
În timp ce stadioanele din Dallas şi Houston vor atenua căldura cu ajutorul acoperişurilor, riscurile climatice se extind dincolo de locurile de elită.
Raportul arată că stadionul din Egipt pe care joacă acasă Mo Salah ar putea fi imposibil de utilizat timp de mai mult de o lună pe an din cauza căldurii, în timp ce terenul de fotbal din copilărie al căpitanului echipei Nigeriei, William Troost-Ekong, ar putea înregistra 338 de zile de căldură extremă până în 2050.
„Pe măsură ce avansăm în deceniu, riscurile vor continua să crească, dacă nu luăm măsuri drastice, cum ar fi mutarea competiţiilor în lunile de iarnă sau în regiuni mai răcoroase”, a declarat Piers Forster, directorul Priestley Centre for Climate Futures din Leeds.
Raportul de 96 de pagini îndeamnă industria fotbalului să se angajeze să atingă zero emisii nete până în 2040 şi să publice planuri credibile de decarbonizare, precum şi să solicite organizatorilor turneelor să creeze fonduri de adaptare.
De asemenea, 91% dintre cei 3.600 de fani chestionaţi în cele trei ţări gazdă doresc ca Cupa Mondială din 2026 să fie un model de sustenabilitate.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
