Primăria Capitalei şi Fundaţia Comunitară Bucureşti încep procesul de transformare a Parcului Herăstrău printr-un nou model de colaborare public-privată, care presupune atragerea de fonduri de până la 10 milioane de euro din mediul privat şi din rândul societăţii civile pentru planul ulterior de intervenţie. Lucările sunt estimate să dureze patru ani.
Transformarea Parcului Herăstrău porneşte cu o finanţare privată de 900.000 de euro deja mobilizată de Fundaţia Comunitară Bucureşti, primii 90.000 de euro urmând să fie investiţi imediat în studiile şi expertizele necesare regenerării spaţiilor verzi din parc, restul urmând să fie direcţionaţi pe măsură ce etapele sunt stabilite împreună cu administraţia publică.
Regenerare parcului Herăstrău va dura circa 4 ani, susţine Primăria Capitalei, prima etapă a transformării parcului începând în iunie 2026, cu lucrările de consolidare a malurilor.
Acest nou model de colaborare aduce împreună administraţia publică, comunitatea, specialiştii şi finanţatorii private, la realizarea demersului ţinându-se cont de rezultatele consultării publice la care au participat 9.780 de utilizatori ai parcului. anunţă, vineri, Fundaţia Comunitară Bucureşti.
„Fundaţia Comunitară Bucureşti a atras deja o finanţare privată de 900.000 de euro pentru procesul de regenerare şi alocă, într-o primă etapă, 90.000 de euro pentru studiile, expertizele şi documentaţiile tehnice necesare, inclusiv inventarierea arborilor, evaluarea stării acestora şi elaborarea unui plan de gestionare a patrimoniului arboricol. În paralel, Fundaţia pregăteşte o campanie prin care urmăreşte să atragă până la 10 milioane de euro de la companii şi donatori individuali pentru etapele viitoare de regenerare a parcului”, se precizează în comunicat.
Noul mecanism de lucru permite ca etapele pregătitoare să înceapă rapid, independent de calendarul bugetelor publice, păstrând în acelaşi timp decizia, controlul şi proprietatea documentaţiilor în zona administraţiei publice.
Fundaţia Comunitară Bucureşti este cea care va finanţa şi va contracta specialiştii pentru regenerarea spaţiilor verzi pe baza unor caiete de sarcini agreate cu autorităţile şi experţii implicaţi, iar rezultatele vor fi predate Primăriei Municipiului Bucureşti şi vor sta la baza proiectării şi lucrărilor viitoare.
„Dacă am aştepta desfăşurarea procedurilor administrative pentru proiectarea peisagistică, dar şi pentru punerea în siguranţă a malului, nu am avea suficientă viteză. De aceea, nu pot sublinia suficient rolul Fundaţiei Comunitare Bucureşti. Rolul meu a fost să fiu deschis la colaborare şi, împreună, să creăm acest mecanism prin care să intrăm pe traiectorie, să punem lucrurile în mişcare şi să accelerăm intervenţiile. Consultarea publică şi studiile sunt esenţiale şi vor fi susţinute prin aceste fonduri private. În această formulă de parteneriat între două instituţii publice, o fundaţie şi o asociaţie profesională, am în acelaşi timp convingerea că putem avea şi o guvernanţă a intervenţiilor, care să asigure participarea, consultarea şi acţiunea pentru parc”, a declarat Ciprian Ciucu, Primarul General al Municipiului Bucureşti.
Priorităţi pentru Parcul Herăstrău
Consultarea publică, derulată în perioada mai-iunie 2026, arată ataşamentul puternic al cetăţenilor faţă de parc, dar şi aşteptări mari pentru schimbare. Astfel, 43,8% dintre respondenţi se declară nemulţumiţi de starea actuală a parcului, scorul mediu de satisfacţie fiind de 2,56 din 5. Alţi 43,7% evaluează situaţia drept acceptabilă, în timp ce doar 12,5% se declară mulţumiţi.
De asemenea, modernizarea infrastructurii generale este considerată prioritară de 83,2% dintre respondenţi, iar 74,3% indică refacerea mediului natural drept una dintre principalele direcţii de intervenţie.
Cea mai solicitată măsură punctuală rezultată din consultare constituie existenţa unor toalete publice permanente, mai numeroase şi mai curate, cerinţă indicată de 85,5% dintre respondenţi.
În acelaşi timp, iluminatul mai bun pe timp de noapte e indicat de 81,4% dintre respondenţi, urmat de reabilitarea aleilor şi a pavajelor (77,9%), asigurarea de cişmele funcţionale (68,9%) şi îmbunătăţirea mobilierului urban (61,6%). Nu în ultimul rând, jumătate dintre respondenţi îşi doresc şi utilizarea unor materiale mai naturale, cu mai puţin beton şi metal.
Refacerea mediului natural
Bucureştenii cer mai mulţi copaci şi vegetaţie mai densă pentru umbră, răcoare şi filtrarea aerului - 78,6%, iar 71,2% dintre ei vor îmbunătăţirea calităţii apei lacului, în timp ce 56,9% solicit un acces mai bun la mal. Aproape jumătate dintre participanţi au menţionat aleile şi trotuarele degradate printre principalele nemulţumiri, indicând o preferinţă clară pentru păstrarea caracterului natural al parcului şi evitarea intervenţiilor excesive
De asemenea, 58,5% dintre respondenţi îşi doresc o pistă de alergare cu suprafaţă dedicată, 56,2% facilităţi mai bune pentru activităţi nautice, iar 53,8% infrastructură pentru biciclete şi trotinete. O altă cerinţă vizează separarea mai clară a traseelor pentru pietoni, alergători şi mijloacele pe roţi.
„Cei aproape 10.000 de oameni care au participat la consultare nu ne-au oferit doar opinii despre parc. Ne-au dat o listă de priorităţi şi un mandat de acţiune: să protejăm ceea ce Herăstrăul are valoros şi să reparăm ceea ce îl împiedică să îşi atingă potenţialul. Rolul nostru este să ducem această voce mai departe, să mobilizăm resurse şi să contribuim la transformarea priorităţilor în proiecte reale. Avem deja 900.000 de euro asiguraţi pentru intervenţii asupra spaţiilor verzi, alocăm imediat 90.000 de euro pentru pregătirea proiectelor şi ne propunem să construim, alături de companii şi cetăţeni, un fond de până la 10 milioane de euro pentru regenerarea parcului”, a precizat Alina Kasprovschi, director executiv al Fundaţiei Comunitare Bucureşti.
Împărţirea responsabilităţilor
Protocolul de colaborare reuneşte Primăria Municipiului Bucureşti, Administraţia Domeniului Public Bucureşti, Fundaţia Comunitară Bucureşti şi Asociaţia Peisagiştilor din România - AsoP, Filiala Teritorială Bucureşti-Ilfov şi a fost votat în unanimitate în Consiliul General al Primăriei Municipiului Bucureşti. Partenerii vor lucra împreună la elaborarea studiilor, analizelor şi documentelor strategice necesare regenerării şi administrării pe termen lung a Parcului Herăstrău Vechi, zonă unde se vor desfăşura primele intervenţii, se arată în comunicat.
Primăria Municipiului Bucureşti şi administraţia parcului coordonează procesul instituţional, stabilesc cerinţele, validează rezultatele şi asigură implementarea acestora. Fundaţia Comunitară Bucureşti mobilizează resurse private, contractează specialişti şi urmăreşte derularea etapelor finanţate.
Specialiştii Asociaţiei Peisagiştilor din România - AsoP, Filiala Teritorială Bucureşti-Ilfov, împreună cu experţi din domeniile conexe, vor realiza inventarierea arborilor, vor elabora studiile şi expertizele de specialitate şi vor întocmi planul de gestionare a arborilor din Parcul Herăstrău Vechi. Comunitatea va rămâne implicată prin consultări şi prin urmărirea transparentă a evoluţiei proiectului.
Termen de patru ani
Regenerare parcului Herăstrău va dura circa 4 ani, susţine Primăria Capitalei. Prima etapă a transformării Parcului Herăstrău a început în iunie 2026, cu lucrările de consolidare a malurilor. Echipele de muncitori şi utilaje au deschis 6 puncte de lucru la limita cu Barajul Băneasa, din Şos. Bucureşti-Ploieşti, în zona ADP Bucureşti, din Şos. Nordului, între pasajul CF şi Ecluza Herăstrău, în zona Fântânii Mioriţa, în zona Piaţa Presei şi Din Bd. Aviatorilor.
Până acum, sunt gata 2,5 km de drum tehnologic şi au fost montate 1.200 mp de palplanşe. Lucrările vor dura până în toamna anului viitor.
În paralel, Primăria Municipiului Bucureşti a colaborat cu experţi şi cu societatea civilă atât pentru inventarierea şi evaluarea arborilor, cât şi pentru viitoare decizii privind modul în care va fi regenerat parcul, informează PMB.
Etapele regenerării parcului Herăstrău
În prezent, proiectul este în etapa de punere în siguranţă a malurilor. În perioada următoare, vor fi inventariaţi şi evaluaţi circa 1.600 de arbori de pe malul lacului, iar în acelaşi timp, se pregăteşte proiectarea pentru amenajarea aleilor din jurul lacului.
Următoarea fază avută în vedere se referă la un plan de regenerare pentru zona istorică a parcului, dinspre Bd. Charles de Gaulle până în zona Berăria H. „Acest plan de management va fi făcut de către specialiştii peisagişti de la AsoP pe zona de vegetaţie, iar cei de la Institutul Naţional al Patrimonului vor face un plan pentru intervenţii minimale. Nu vorbim despre reconfigurări de alei, ci de mobilier urban, despre locuri de joacă, despre Teatru de Vară, Grădina Japoneză etc.”, se arată într-un comunicat al PMB.
De asemenea, se va trece apoi şi la zona nordului, care şi ea va avea un plan de management, arată PMB.
Medikatv.ro
