Dr. Adrian Sănescu, medic primar gerontologie şi geriatrie, afirmă că putem afla din timp, cu ajutorul anumitor teste genetice la ce afecţiuni avem predispoziţie şi că putem acţiona în consecinţă. Printre aceste afecţiuni se regăsesc cancerul şi riscul de a face boala sau predispoziţia pentru diferite boli neurodegenerative, precum Alzheimer. Mai există şi alte tipuri de teste, în afară de cele genetice, care arată gradul de inflamaţie cronică, de stres oxidativ, echilibru hormonal şi stare a microbiomului intestinal, declară specialistul pentru News.ro. Pot fi folosite şi alte investigaţii sau teste funcţionale care arată compoziţia corporală, sănătatea vasculară şi a creierului, putând fi astfel identificate puncte vulnerabile ale organismului chiar şi cu 10 ani înainte de manifestarea unei afecţiuni. Dr. Stănescu spune că, în proporţie de 20-30%, speranţa de viaţă este influenţată de genetică şi 70% de factori care ţin de acţiunile fiecăruia dintre noi: alimentaţie echilibrată, mişcare regulată, somn de calitate, managementul stresului, stimularea intelectuală şi relaţiile interumane.
Prezintă integral interviul acordat News.ro de Dr. Adrian Sănescu:
Ce arată ştiinţa modernă, ce fel de teste de longevitate pot face oamenii astăzi şi ce pot indica acestea?
Astăzi nu ne mai bazăm doar pe vârsta din buletin pentru că medicina modernă ne permite să estimăm vârsta biologică, felul în care îmbătrâneşte organismul.
Există teste genetice precum cele care analizează metilarea ADN-ului, lungimea telomerilor, ADN mitocondrial şi, mai nou, secvenţierea exomului, care analizează regiunile codificante ale genelor şi care identifică variante asociate cu predispoziţia la diferite boli.
Alte teste care ne ajută sunt cele care sunt legate de inflamaţia cronică, stres oxidativ, echilibru hormonal şi chiar microbiom intestinal. La acestea adăugăm investigaţii şi teste funcţionale, folosim evaluarea compoziţiei corporale, a sănătăţii vasculare şi chiar a creierului. Testele identifică puncte vulnerabile ale organismului, uneori chiar cu 10 ani înainte, cum este de exemplu volumetria de arii corticale.
Sunt şi teste mai noi, de tip genetic, de tip longevity 100, care secvenţiază genomul şi de asemenea sunt asociate şi cu teste de epigenetică şi practic dau într-adevăr aceste predispoziţii la unele boli genetice.
În principiu, recomandările sunt pentru vârsta de 40, 45 de ani, bineînţeles că ele se pot face şi mai devreme, dar atunci când vârsta biologică începe să se modifice, când diferă de vârsta cronologică, poate atunci ar fi util pentru a începe prevenţia.
Cât costă testele genetice?
Sunt şi teste care pot fi făcute la 500-1000 lei, sunt şi testele mai complexe care pot să ajungă la câteva mii de lei. Aceste secvenţieri, exomul şi secvenţierea de ADN cu metilarea ADN-ului pot să ajungă la mai multe mii de lei.
Ce predispoziţii pentru anumite boli se descoperă la astfel de teste?
În general oamenii sunt mai deschişi şi de multe ori testările se fac la recomandarea medicilor specialişti. De exemplu, testele pentru cancer de sân şi cancer ovarian, care se fac de mult timp, BRCA 1 şi 2, care se fac pentru că undeva pe la 40-50 de ani şi chiar mai devreme unii ginecologi recomandă aceste teste pe lângă mamografie, screeningul obişnuit de tip senologic şi ginecologic. Noi avem în zona noastră de boli neurodegenerative diferite teste genetice pe care le putem face, testarea genotipării apolipoproteinei E, care arată riscul de a face Alzheimer, deci practic avem nişte alele ( n.red alelă - una dintre multiplele forme pe care le poate avea o genă) specifice epsilon 4 şi dacă avem şi de la mamă, şi de la tată, riscul creşte la 75%.
Dacă afli cu 10 ani înainte de predispoziţia spre o anumită boală, cum se poate interveni astfel încât să nu se ajungă la îmbolnăvire?
Cu siguranţă, pentru că în acel moment noi urmărim ca specialişti în diferite specialităţi momentul în care poate să apară o tumoră, dacă vorbim de cancere. Sau facem prevenţia bolilor neurodegenerative, se poate face cel puţin prin stilul de viaţă, dacă nu şi prin alte acţiuni. Contează foarte mult să facem acest diagnostic precoce.
Cum trăim mai mult? Ce putem face pentru a avea ani mai mulţi, dar şi o viaţă de calitate?
Discuţia despre longevitate este de la Ana Aslan, spunea că trebuie să adăugăm ani vieţii şi trebuie să avem şi o viaţă în deplină funcţionalitate, pentru că altfel efortul nu e util. Obiectivul e să rămânem activi fizic şi mental.
Genetica influenţează 20-30% speranţa de viaţă, 70% depinde de noi, de factorii pe care îi putem influenţa prin stilul de viaţă. Asta ar însemna alimentaţie echilibrată, mişcare regulată, somn de calitate, managementul stresului, stimularea intelectuală şi relaţiile interumane care sunt foarte utile.
Recomandăm de asemenea aceste analize avansate şi terapiile să fie personalizate, fiecare pacient e o entitate, trebuie să fim atenţi şi la patologiile asociate pe care trebuie să le tratăm.
Dacă eşti deja în vârstă şi ai anumite boli cronice, se poate totuşi creşte speranţa de viaţă?
Noi asta spunem pacienţilor, că nu este niciodată prea târziu să intervenim. Studiile arată că aceste modificări ale stilului de viaţă putem să le facem chiar şi la 70, 80 de ani cu rezultate foarte bune dacă ne referim la zona de alimentaţie sănătoasă şi de mişcare regulată care poate să înceapă progresiv chiar şi la o persoană cu patologie cardiacă, cu siguranţă că există beneficii şi prelungirea vieţii în condiţii bune.
Lucrurile acestea le facem prin acţiuni simple, cum ar fi controlul tensiunii arteriale, glicemia, colesterolul, şi atunci când încă există probleme legate de fumat, alcool ar trebui întrerupte, oprite. Abordarea este integrativă pentru pacientul vârstnic, în primul rând tratăm bolile existente şi abia după aceea încercăm să îmbunătăţim funcţionarea organismului.
În hemoleucogramă, ce elemente pot ridica suspiciunea de boală oncologică?
Noi nu putem pune un diagnostic dintr-o hemogramă, dar urmărită cu atenţie, putem să avem nişte elemente cum ar fi o anemie, în general inexplicabilă, poate să fie insidioasă şi ne poate duce cu gândul la pierderea de sânge, care poate să fie un cancer digestiv, la valorile modificate, crescute sau scăzute ale leucocitelor care te pot duce cu gândul şi trebuie să cercetezi pentru o leucemie sau un limfom şi bineînţeles şi trombocitele, există patologii diferite legate de trombocite şi de alte celule care pot apărea, facem atunci un frotiu de sânge şi ne edificăm asupra problemelor.
Există clar şi alte cauze ale acestor modificări, de aceea spunem că doar suspicionăm, nu punem un diagnostic, avem şi cauze benigne, cum sunt infecţiile, carenţe de vitamine, boli inflamatorii.
Ce ne omoară cel mai mult astăzi, în opinia dvs?
Trăim în această societate modernă în care cred eu că pe primul loc este stresul. Stresul cotidian, managementul stresului, în principiu pare destul de complicat dar există posibilitatea de a ne face viaţa mai frumoasă şi mai organizată, cu siguranţă că pe primul loc este acest element. Se poate acţiona în fiecare zi a vieţii noastre prin relaxare, chiar şi la serviciu să avem câteva minute de odihnă, de repaos, la fiecare oră, după care, când venim de la serviciu, să încercăm să ne relaxăm, relaxarea înainte de somn, activităţi recreative, inclusiv de tip mental cum este meditaţia, rugăciunea, sau unele activităţi sportive, relaxante, este la modă tai chi-ul care este foarte util în zona de relaxare.
Stresul, dacă este cronic, duce la creşterea cortizolului şi mai târziu la patologii mergând până la cancer şi Alzheimer.
Medikatv.ro
