Susţinerea populaţiei pentru legea care a interzis fumatul în spaţiile publice închise este de 85 la sută, cei mai mulţi dintre fumători nefumând în casă, arată un studiu realizat în luna octombrie 2016 şi prezentat, luni de Iniţiativa 2035 Fără Tutun.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Studiul, realizat în octombrie 2016 de compania de cercetare Mercury Research, a evaluat cantitativ atât aspecte epidemiologice, legate de prevalenţa declarată a fumatului în rândul celor intervievaţi, dar mai ales aspecte legate de comportamentul fumătorilor, percepţiile legate de fumatul pasiv, gradul de susţinere al iniţiativelor care reglementează promovarea produselor din tutun, precum şi opiniile asupra legislaţiei de interzicere a fumatului în spaţiile publice închise la aproximativ şapte luni de la aplicare.

Concluzia centrală este nivelul de susţinere fără precedent pentru politicile care vizează reducerea consumului de tutun în rândul populaţiei (85 la sută) şi nivelul de susţinere chiar mai ridicat decât înainte de adoptare (80 la sută) pentru legea care a interzis fumatul în spaţiile publice închise (legea nr. 15/2016), arată studiul citat.

Unul dintre chestionare a vizat comportamentul fumătorilor în spaţiul personal.

Astfel, în România, fumătorii îşi protejează mai mult casa de fumul de ţigară decât maşina. Trei sferturi dintre fumători evită să fumeze în casă. Persoanele care au absolvit cel mult opt clase fumează mai frecvent în casă (40 la sută) decât ceilalţi fumători.

Aproximativ jumătate (54 la sută) dintre fumători nu fumează în maşină. Acest obicei se regăseşte mai degrabă în rândul bărbaţilor fumători (51 la sută fumează în maşină) decât al femeilor (doar 27 la sută dintre fumătoare).

Legat de fumatul pasiv, fumătorii sunt în mare parte de acord că fumatul pasiv afectează sănătatea celor din jur (93 la sută), iar copiii sunt mai afectaţi de acesta decât adulţii (95 la sută). Aproape trei sferturi (74 la sută) dintre fumători consideră că nu este normal să se fumeze în parcuri sau în aproprierea locurilor de joacă pentru copii. Femeile susţin într-o măsură mai mare decât bărbaţii faptul că fumatul secundar îi afectează pe ceilalţi sau că nu ar trebui să se fumeze în parcuri sau în apropierea spaţiilor de joacă pentru copii.

În ceea ce priveşte promovarea produselor de tutun, mai mult de jumătate dintre români (58 la sută) cred că pachetele atractive, reclamele şi promoţiile la ţigări atrag în general copiii şi tinerii. Sub o treime din populaţie (30 la sută) consideră că reclamele la produsele din tutun sunt necesare.

Un alt aspect evaluat de studiu este nivelul de susţinere pentru iniţiativele antifumat .

Potrivit repondenţilor, politicile naţionale antifumat care au ca scop reducerea consumului de tutun în România sunt aprobate de majoritatea populaţiei (85 la sută). Deşi nivelul de susţinere este mai mare în rândul nefumătorilor (91 la sută), aproape trei sferturi dintre fumători (73 la sută) ar fi de acord cu astfel de politici.

În rândul fumătorilor,susţinerea vine mai m ult din partea celor care consumă între 10 şi 20 de ţigări pe zi. Politicile antifumat care au ca scop reducerea consumului de tutun sunt susţinute într-o mai mare măsură de persoanele cu vârsta peste 56 de ani şi de locuitorii din mediul rural. Aproape două treimi (62 la sută) dintre români ar fi de acord cu interzicerea comercializării tutunului.

Legat de interzicerea fumatului în spaţiile publice, 80 la sută din populaţia României este de acord cu legea care interzice fumatul în spaţiile publice. Nivelul de susţinere este mai ridicat în rândul nefumătorilor, dar aproape două treimi dintre fumători (63 la sută) sunt de acord cu aceasta.

Studiul fundamentează suplimentar din punct de vedere al datelor nevoia de continuare a politicilor de reducere a consumului de tutun în România şi protejarea generaţiilor tinere de expunerea la o dependenţă care ucide anual peste 42.000 de români.

Potrivit Iniţiativei 2035 Fără Tutun, peste 300 de organizaţii non-guvernamentale s-au angajat că contribuie la adoptarea politicilor şi măsurilor care să permită ca generaţia care se va naşte în anul 2017 să fie nefumătoare la vârsta maturităţii, în anul 2035. 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.