Profesorul Adrian Streinu Cercel, managerul Institutului de Boli Infecţioase “Matei Balş”, spune că România nu este acum în stadiul în care se află SUA, care a înregistrat primul caz de pacient infectat cu o bacterie rezistentă la toate tipurile de antibiotic, fiind la “stadiul de jos”, acela cu bacterii şi boli multidrog rezistente, care este urmat de rezistenţa extinsă, ultimul stadiul fiind cel cu bacterii şi afecţiuni panrezistente.
“România este acum la stadiul de jos, acela cu bacterii multidrog rezistente. Următorul pas este cel al bacteriilor cu rezistenţă extinsă, iar ultimul, cel semnalat la un caz din America, panrezistente, adică rezistent la toate tipurile de antibiotice de pe piaţă”, a declarat vineri, pentru News.ro, managerul Institutului “Matei Balş” din Bucureşti.
Potrivit profesorului Adrian Streinu Cercel, rezistenţa la antibiotic este o mare problemă la persoanele cu imunitate scăzută, “imunodeprimaţi”, printre care sunt cei cu boli de cancer, diabet zaharat, ciroză hepatică, hipertensiune arterială şi boli reumatice.
"Bacteriile care sunt capabile să reziste la antibiotic au un avantaj, pot supravieţui. Unele bacterii sensibile pot achiziţiona, de asemenea, gene de rezistenţă de la alte bacterii. Ori de câte ori folosim un antibiotic, acesta ucide toate bacteriile care nu au un mecanism de rezistenţă, pe cele care sunt sensibile, dar lasându-le în viaţă pe cele rezistente. Având în vedere circumstanţele, bacteriile rezistente se pot reproduce şi provoca infecţii. Ele au, apoi, posibilitatea de a fi transferate la o persoană la altă, de exemplu, prin atingere", a explicat Adrian Streinu Cercel.
El a atenţionat că orice antibiotic poate distruge bariera de protecţie a organismului, de aceea trebuie administrate cu prudenţă.
“Repet, orice administrare de antibiotic conduce la fisurarea stratului protector al organismului şi dacă celulele albe nu sunt pe fază să repare, atunci apar problemele. Este bine să nu se folosească automedicaţia, iar prescrierea antibioticelor să fie făcută cu mare prudenţă, pentru că bacteriile devin rezistente, nu şi corpurile noastre. Prin urmare, nu există nimic ce putem schimba în corpurile noastre ca să putem depăşi rezistenţa bacteriilor la antibiotice", a explicat Streinu Cercel.
Medicul a atenţionat că una dintre cele mai mari greşeli este administrarea antibioticelor pentru gripă şi răceală.
“Acestea sunt cauzate de viruşii în raport cu care antibioticele nu au absolut niciun efect. Cele mai multe antibiotice pe care le folosim doar ajută bacteriile să devină mai rezistente. Suprasolicitarea şi abuzul de antibiotice pentru infecţiile virale contribuie masiv la creşterea rezistenţei la antibiotice, la nivel mondial", a adăugat Adrian Streinu Cercel.
Managerul Institutului “Matei Balş” a mai spus că preşedintele SUA şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii au semnat un pact pentru susţinerea campaniilor privind reducerea consumului de antibiotice.
Şi preşedintele Societăţii de Microbiologie, profesor doctor Alexandru Rafila, atenţionează că rezistenţa la antibiotice şi lipsa unor produse noi cu care să fie tratate aceste boli reprezintă, în prezent, una dintre cele mai mari ameninţări la adresa umanităţii, semnalată tot mai des de liderii lumii, inclusiv de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
"Problema majoră reprezentată de bacteriile multidrog rezistente este evidentă în această perioadă şi este considerată inclusiv de liderii lumii ca una dintre principalele ameninţări la adresa umanităţii, pentru că deja avem bacterii rezistente la mai multe tipuri de antibiotic. Sunt bacterii cu rezistenţă extinsă chiar la cinci tipuri de antibiotic şi, ceea ce se comentează în ultima vreme, panrezistente, adică rezistente la orice tip de antibiotic", a spus Alexandru Rafila.
Microorganismele rezistente pot produce infecţii netratabile cu antibioticele actuale, fiind un motiv de îngrijirare majoră, mai ales că de peste zece ani nu au mai fost descoperite antibiotice care să le înlocuiască pe cele la care bacteriile au deja rezistenţă, a explicat Rafila.
"Rezistenţa bacteriilor la antibiotice este un motiv de îngrijorare majoră, pentru că o serie întreagă de progrese majore ale medicinei din ultimii zeci de ani sunt puse în discuţie de apariţia acestor microorganisme. Ele pot să producă infecţii care nu sunt tratabile, şi mă refer la cei cu transplant, la persoanele cu neoplazii, la persoanele cu imunitate scăzută. Pentru aceştia, medicaţia rezistentă la orice antibiotic reprezintă un pericol vital. De 10-15 ani nu au mai fost descoperite antibiotice noi, care să le înlocuiască pe acestea la care bacteriile au căpătat deja rezistenţă”, a spus Rafila.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a atras atenţia asupra concepţiilor greşite cu privire la antibiotice şi utilizarea acestora.
"Medicina modernă, aşa cum o ştim, este ameninţată de o pierdere iminentă a antibioticelor. În ultimii ani, numărul bacteriilor rezistente la medicamente a crescut considerabil. În prezent, anual, 700.000 de oameni mor din cauza infecţiilor rezistente, iar acest număr poate ajunge la zece milioane pe an, până în 2050, dacă nu se iau măsuri", a mai spus Rafila, citând o avertizare OMS.
Autorităţile medicale americane au anunţat joi că au detectat un prim caz de pacient infectat cu o bacterie rezistentă la toate tipurile de antibiotice şi şi-au exprimat îngrijorarea că bacteria ar putea reprezenta un pericol grav, dacă se transmite.
Pacientul este o femeie de 49 de ani, din Pennsylvania, care suferă de o infecţie urinară şi care nu a călătorit în ultimele cinci luni. Ea a mers pentru prima dată la spital pe 26 aprilie, cu simptome de infecţie urinară. Nu este clar în ce stare se află în prezent femeia, relatează Reuters.
Experţii au avertizat încă din anii ’90 că s-ar putea dezvolta super-bacterii, dar puţini producători de medicamente au încercat să dezvolte substanţe împotriva lor. Marile companii au preferat să investească bani în medicamente pentru tratarea cancerului sau a bolilor rare, pentru că acestea sunt mai scumpe şi permit un profit mai mare.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
