Pe 9 septembrie a fost trimis spre promulgare Proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative („Proiectul de Lege”), parte a celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea pe 1 septembrie. Împotriva sa au fost formulate două sesizări de neconstituţionalitate integrală, ce urmează să fie examinate de Curtea Constituţională a României pe 24 septembrie. Proiectul de Lege nu poate fi promulgat şi nu va intra în vigoare decât dacă trece de controlul de constituţionalitate.
Proiectul de Lege include modificări importante privind activul net al societăţilor, cu impact asupra distribuirii dividendelor şi finanţării intragrup. Acestea se vor aplica atât pentru societăţile pe acţiuni (SA), cât şi pentru societăţile cu răspundere limitată (SRL).
- Limita legală a activului net şi reglementarea actuală
Activul net reprezintă diferenţa dintre totalul activelor şi totalul datoriilor societăţii, iar limita legală inferioară a acestuia este de cel puţin jumătate din capitalul social subscris al societăţii.
13 octombrie - Oraşul meu acasă şi la birou (ediţia a IV-a)
Acesta reprezintă practic un indicator al sănătăţii financiare a unei societăţi şi al capacităţii acesteia de a-şi onora obligaţiile, fiind un element important pentru protecţia creditorilor şi pentru evaluarea societăţii în contextul tranzacţiilor comerciale sau al atragerii de investiţii.
Dacă în urma unor pierderi, stabilite prin situaţiile financiare anuale aprobate conform legii, activul net se reduce sub limita legală, ajungând astfel într-o disproporţie semnificativă faţă de capitalul social, acţionarii/ asociaţii, reuniţi în adunarea generală, trebuie să decidă asupra dizolvării societăţii.
Dacă se hotărăşte ca societatea să continue, până la încheierea exerciţiului financiar următor celui în care s-au constatat pierderile, Societatea/ respectiva adunare generală au două opţiuni: fie (i) asigură reconstituirea activului net până la limita legală, fie, dacă prima variantă nu este realizabilă, (ii) decide reducerea capitalului social cu acoperirea unei părţi din pierderi (diminuând etalonul la care se raportează activul net).
Dacă (i) adunarea nu are loc, (ii) nu se poate delibera valabil sau (iii) s-a decis continuarea societăţii fără remedierea disproporţiei în termenul legal, orice persoană interesată poate solicita instanţei dizolvarea societăţii. Instanţa poate acorda până la 6 luni pentru regularizarea situaţiei, şi, de asemenea, chiar dacă instanţa ar pronunţa dizolvarea, aceasta poate fi evitată, dacă remedierea intervine înainte de rămânerea definitivă a hotărârii.
În practică, societăţile care dezvoltă diferite proiecte ce presupun o etapă de investiţii semnificative înainte de a putea genera venituri (ex. proiectele imobiliare, capacităţile de producţie energetică, fabrici, etc.) sunt adesea în situaţia de a nu respecta valoarea minimă a activului net pentru perioade care depăşesc termenele de remediere cerute de lege, iar din cunoştinţele noastre, nu se formulează (cu succes) cereri de dizolvare a acestor societăţi. Nimeni nu are de câştigat dacă investiţiile realizate nu sunt duse la bun sfârşit şi nu încep să producă venituri.
2. Noile efecte propuse ale scăderii activului net sub limita legală
Consecinţele scăderii activului net sub limita legală prevăzută de reglementarea actuală rămân în vigoare şi după adoptarea Proiectului de Lege, fiind însă completate de noi efecte cu impact semnificativ.
a. Interdicţia rambursării împrumuturilor de la afiliaţi
Societăţile al căror activ net, conform situaţiilor financiare anuale, scade sub limita legală, nu vor putea rambursa împrumuturile contractate de la acţionari, asociaţi sau alte persoane afiliate până la remedierea situaţiei activului net.
Nerespectarea acestei interdicţii va atrage răspunderea juridică atât a societăţii, cât şi a acţionarilor/asociaţilor care primesc rambursarea, după cum urmează: (i) răspundere solidară pentru obligaţiile bugetare restante datorate de societate, în limita sumelor împrumutate şi restituite; şi (ii) posibilitatea aplicării unei amenzi contravenţionale de până la 200.000 RON.
În aceste condiţii, modul în care grupurile de societăţi îşi structurează finanţările în România va trebui revizuit pentru a asigura îndeplinirea condiţiilor legale pentru restituirea împrumuturilor.
b. Interdicţia distribuirii de dividende
Societăţile al căror activ net, conform situaţiilor financiare anuale sau, după caz, interimare, scade sub limita legală, nu vor putea distribui dividende anuale sau, după caz, interimare, din profitul exerciţiului curent, decât după remedierea acestei situaţii.
c. Aplicarea de sancţiuni contravenţionale
Dacă nu este remediată situaţia activului net diminuat sub limita legală până la încheierea exerciţiului financiar următor celui în care s-au constatat pierderile, se vor putea aplica societăţii amenzi de până la 200.000 RON.
d. Obligaţia de conversie în capital a finanţărilor de la asociaţi/acţionari (cu numeroase excepţii)
De asemenea, se introduce o obligaţie de conversie a împrumuturilor sau a altor forme de finanţare acordate de acţionari/ asociaţi societăţii, în situaţia în care activul net scade sub limita legală. În caz de nerespectare, există posibilitatea aplicării unei amenzi contravenţionale de până la 300.000 RON.
Această obligaţie nu apare însă imediat, ci numai după trecerea a 2 ani de la expirarea termenului legal de remediere a situaţiei activului net. Prin urmare, calculul curge de la momentul constatării disproporţiei, pe baza situaţiilor financiare aprobate.
Măsura conversiei nu este una inedită. Au mai existat intenţii de introducere a unor mecanisme similare încă din anul 2019, când Ministerul de Finanţe propunea ca societăţile decapitalizate să remedieze această problemă prin conversia obligatorie a împrumuturilor, cu aplicarea de amenzi contravenţionale în caz de neconformare. Măsurile nu s-au mai materializat la acel moment.
În forma sa iniţială, Proiectul de Lege reglementa obligaţia de conversie într-o manieră generală, cu o singură excepţie destinată protecţiei bugetului general consolidat. Ulterior, însă, ca urmare a presiunilor exercitate de mediul de afaceri şi a amendamentelor formulate în procesul legislativ, au fost introduse numeroase excepţii de la regula conversiei.
Obligaţia de conversie nu se va aplica pentru acţionarii/ asociaţii care se încadrează în următoarele situaţii, cu condiţia ca împrumuturile să nu fie restituite acţionarilor/ asociaţilor în termen de 4 ani de la data acordării împrumutului:
- Entităţi având ca obiect de activitate efectuarea de investiţii/ administrarea fondurilor de investiţii alternative sau cu capital de risc eligibile, care fac parte din/ administrează fonduri de investiţii alternative sau cu capital de risc eligibile;
- Investitori care au ca obiect principal de activitate efectuarea de investiţii, deţinerea de participaţii, şi/ sau finanţarea profesionistă a companiilor unde deţin participaţii;
- Investitori profesionali conform Directivei 2014/65/UE (această categorie include persoane sau instituţii recunoscute oficial ca având experienţă, capital şi expertiză pentru a evalua riscurile investiţiilor complexe, precum firmele de investiţii, organisme de plasament colectiv, instituţii de credit etc.);
- Persoane cu calitatea de investitori într-un proiect de finanţare participativă, în sensul Regulamentului (UE) 2020/1503, direct sau indirect, prin intermediul unei entităţi care deţine direct o participaţie într-un asemenea proiect (această categorie include entităţile care investesc bani într-un proiect prin platforme de finanţare participativă – crowdfunding – pentru afaceri sau startup-uri);
- Persoane fizice care au investit, o sumă cuprinsă între 2.500 Euro şi 200.000 Euro într-o microîntreprindere sau întreprindere mică şi nu deţin, direct sau indirect, mai mult de 25% din capitalul social al societăţii în cauză.
De asemenea, obligaţia de conversie nu se aplică în cazul finanţării societăţilor prin intermediul fondurilor europene sau naţionale alocate din programe destinate sprijinirii sectorului privat, şi al finanţărilor acordate de instituţii financiare intemaţionale.
Aceste excepţii au fost concepute pentru a nu descuraja atragerea de finanţări intragrup de la asociaţi/ acţionari ce investesc în mod profesional, care, prin natura lor, nu implică o majorare a capitalului social, dar contribuie în mod real la dezvoltarea societăţilor. În acest mod, se menţine atractivitatea investiţiilor, precum şi a mecanismelor de finanţare asigurate de către asociaţi/ acţionari.
Sfera aplicării acestei conversii automate a fost semnificativ restrânsă faţă de prima formă a Proiectului de Lege, dar aceasta nu înseamnă că implicaţiile nu vor trebui luate în considerare, raportat la acorduri existente şi viitoare ale asociaţilor care pun în comun resurse pentru dezvoltarea unor proiecte în parteneriat şi care de regulă stabilesc reguli foarte clare apropo de finanţările de la partenerii asociaţi/ acţionari. Intervenţia unei obligaţii de conversie a creanţelor poate dezechilibra relaţia dintre parteneri, dacă nu este adresată proactiv şi constructiv.
Totodată, mediul de business va avea nevoie de o perioadă considerabilă pentru a filtra şi înţelege modul în care funcţionează toate măsurile avute în vedere în pachetul propus de Guvernul României. Experienţa arată că dificultăţile reale vor ieşi la iveală în momentul în care se va proceda la implementarea efectivă a tuturor modificărilor.
Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.
