Sindicatul medicilor ”Promedica” solicită Camerei Deputaţilor, for decizional în privinţa Ordonanţei de Urgenţă 79/2016, care interzice managerilor de spitale să deţină funcţii de conducere în partidele politice, o analiză atentă, transparenţă, dialog real şi adoptarea unei forme care să conducă la o eficientizare şi o modernizare reale ale sistemului medical românesc, precizând că nici emiterea şi nici anularea actului nu au constituit reale urgenţe legislative.
Sindicatul ”Promedica” anunţă că a luat act de respingerea Ordonanţei de Urgenţă 79/2016 de către Senat, care, între altele, interzicea managerilor de spitale să deţină funcţii de conducere în partidele politice, şi consideră că nu au constituit reale urgenţe legislative nici emiterea şi nici anularea ordonanţei, care nu ar reprezenta "o revelaţie practică sau profund reformatoare" din perspectiva Legii Sănătăţii nr. 95/2006.
”Promedica” cere Camerei Deputaţilor, for decizional în privinţa OUG 79/2016, o analiză atentă, transparenţă, dialog real constructiv şi adoptarea unei forme care să conducă la o eficientizare şi modernizare reale a sistemului medical românesc, precizează organizaţia.
Sindicatul mai cere instituirea "meritocraţiei" reale şi eliminarea oricăror forme de discriminare în ocuparea funcţiilor de conducere în spitalele sistemului public de sănătate.
Reprezentanţii "Promedica" amintesc de exclusivităţile rezervate în prezent Universităţilor de Medicină şi Farmacie şi susţin că este nevoie stringentă de acordare fără precondiţionări a poziţiilor de conducere şi coordonare atât ale secţiilor din spitale clinice, cât si ale conducerilor de spitale clinice medicilor care dovedesc deopotrivă aptitudini clinice superioare, aptitudini personale, dar şi competenţă şi experienţă managerială
”Promedica” mai solicită elaborarea cu celeritate a unei noi Legi a Sănătăţii, care să răspundă nevoilor şi realităţilor din sistemul medical, adică finanţare bazată pe nevoi, salarizarea decentă, formarea profesională, malpraxis, managementul sanitar performant şi stoparea exodului medicilor.
"Ne oferim disponibilitatea de a împărtăşi experienţa şi expertiza acumulată în timp, în cadrul unui parteneriat cu toţi decidenţii, specialiştii din sistemul medical, celelalte sindicate partenere si organizaţiile de pacienţi, pentru elaborarea unei noi Legi a Sănătăţii. Sindicatul «Promedica», parte a Uniunii Sindicale a Medicilor «Alianţa Medicilor», este afiliat Federaţiei «Hipocrat» şi militează pentru redobândirea demnităţii persoanei medicului şi a profesiei, transparenţă reală în sistemul sanitar, eficienţă managerială, menţinerea specialiştilor din domeniul medical în ţară, precum şi asigurarea de servicii medicale la nivel european pentru pacienţii români", au precizat reprezentanţii sindicatului.
Senatul a respins luni, cu 52 de voturi ”pentru” şi 28 de voturi ”împotrivă” Ordonanţa de urgenţă prin care managerilor de spitale le este interzis să deţină funcţii de conducere în partidele politice.
OUG 79/2016 a fost respinsă de plenul Senatului prin votul majorităţii PSD- ALDE, după ce comisiile juridică şi de sănătate au adoptat şi ele un raport comun de respingere a ordonanţei.
Printre motivele invocate de comisiile Senatului în favoarea raportului de respingere se numără faptul că ordonanţa a fost adoptată fără consultarea factorilor direct implicaţi (autorităţi locale, Colegiul medicilor, instituţii de învăţământ medical superior), că niciun expert în domeniile medicină şi farmacie nu poate face parte din comisiile de specialitate ”datorită conflictului de interese extrem de restrictiv reglementat” şi că universităţile de medicină vor fi obligate să îşi reevalueze implicarea în modul de utilizare a echipamentelor.
Actul normativ a fost adoptat pe 16 noiembrie 2016 de către Guvernul Cioloş, la propunerea ministrului Sănătăţii de la acea vreme, Vlad Voiculescu, cu scopul declarat de a depolitiza conducerile spitalelor din România.
Voiculescu a explicat atunci că prin această Ordonanţă de urgenţă se lărgeşte sfera persoanelor care pot ocupa funcţia de manager de spital, selecţia managerilor putându-se face şi din rândul altor categorii de specialişti cu experienţă şi abilităţi de conducere dovedite.
”Această ordonanţă este despre deschiderea funcţiilor de manager în spitale pentru toţi cei care au competenţe. Asta nu înseamnă că scoatem universităţiile din spitalele clinice. Orice cadru universitar va putea participa în continuare la concursuri, dar alături de el vor putea participa şi profesionişti care nu provin exclusiv din mediul academic. De ce? Cazurile în care eşti în acelaşi timp un chirurg foarte bun şi un profesor foarte bun şi un cercetător foarte bun şi un manager foarte bun şi reuşeşti să le faci pe toate în acelaşi timp nu sunt chiar atât de frecvente cum credeam. Tocmai de aceea, dacă există într-o comunitate un manager foarte bun care este interesat de managementul unui spital concursurile pentru conducerea spitalului din acea comunitate îi vor fi deschise şi lui sau ei”, a declarat Vlad Voiculescu.
Până în momentul adoptării OUG, exista obligaţia managerilor din spitalele clinice de a fi cadru universitar sau medic primar, măsura îngrădind accesul la această funcţie.
De asemenea, au fost extinse şi incompatibilităţile pentru manager şi ceilalţi membri ai comitetului director - director medical, director financiar-contabil şi, în spitalele cu peste 400 de paturi, directorul de îngrijiri. Astfel, aceste funcţii au devenit incompatibile cu cele de conducere, administrare şi control în partide politice sau societăţi comerciale.
”Nu mai vrem politică de partid în spitale - e motivul pentru care managerii de spitale nu mai pot începând de azi să deţină funcţii de conducere, administrare sau control în cadrul niciunui partid politic. Nu dorim spitale conduse în funcţie de interese politice - am avut asta în destule cazuri în ultimii 25 de ani în toată ţară şi, după cum ştim, sefii partidelor politice, în general, se tratează la spitalele din străinătate chiar pentru afecţiuni mai puţin complexe”, a arătat ministrul Sănătăţii la acea vreme.
Totodată, prin ordonanţa de urgenţă fusese extins conflictul de interese pentru persoanele din conducerea spitalelor şi cu: "deţinerea de către soţul/soţia, rudele ori afinii până la gradul al IV-lea, inclusiv ai managerului, a funcţiei de membru în comitetul director, şef de secţie, laborator sau serviciu medical sau a unei alte funcţii de conducere, inclusiv de natură administrativă, în cadrul spitalului la care persoana în cauză exercită funcţia de manager; alte situaţii în care managerul, soţul/soţia, rudele ori afinii managerului până la gradul al IV-lea inclusiv au un interes de natură patrimonială care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a funcţiei de manager".
În plus, un manager sau membrii comitetului director nu ar mai fi avut voie să primească finanţare pentru activităţile didactice sau de cercetare ştiinţifică din partea furnizorilor de bunuri şi servicii ai spitalului.
Pentru şefii de secţii urma să fie organizate concursuri, deoarece, potrivit lui Voiculescu, aceasta reprezintă metoda cea mai obiectivă şi transparentă pentru desemnarea celei mai potrivite persoane pentru ocuparea acestor funcţii.
De asemenea, potrivit ministrului Sănătăţii, OUG a statuat faptul că managerul va avea un program fix, în care nu îşi poate părăsi postul. Astfel, programul managerului se desfăşoară între orele 8.00 şi 16.00, iar "orice activitate medicală, didactică, de cercetare ştiinţifică şi de creaţie literar-artistică poate fi exercitată doar în afara acestui interval".
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
