Sesizarea de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei făcută de preşedintele Klaus Iohannis a fost admisă, miercuri, de Curtea Constituţională a României (CCR). Şeful statului sesizase că legea trimisă spre promulgare după ce fusese reexaminată de Parlament conţinea şi alte modificări faţă de dispoziţiile declarate neconstituţionale anul trecut.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Plenul Curţii Constituţionale a dezbătut, miercuri, obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.I din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei, obiecţie formulată de preşedintele României.

"1. Cu majoritate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.1 şi 2 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei sunt neconstituţionale. 2. Cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.3-6 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei sunt neconstituţionale", se arată într-un comunicat de presă transmis de CCR.

Decizia este definitivă şi general obligatorie.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, în 1 aprilie, Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei, arătând că a primit legea spre promulgare în 23 martie.

"Ţinând cont de faptul că forma legii transmise la promulgare este una ulterioară procedurii de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 528/17 iulie 2018 (publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 676 din 3 august 2018) şi având în vedere faptul că Parlamentul a adoptat o serie de reglementări care sunt contrare şi excedează limitelor deciziei menţionate, considerăm că Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 147 alin. (2) şi (4) din Constituţie", arăta Iohannis.

În 6 iunie 2018, preşedintele României a formulat o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei, solicitând instanţei constituţionale să constate că Parlamentul a adoptat această lege cu nerespectarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală referitoare la calitatea legii. Ca urmare a pronunţării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 528 din 17 iulie 2018, după parcurgerea procedurilor legislative parlamentare, Parlamentul a adoptat Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei în forma dedusă controlului Curţii Constituţionale prin prezenta sesizare.

Curtea Constituţională a statuat, prin Decizia nr. 528/2018, că art. II [cu referire la art. 321 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 în partea privitoare la divizare] din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei este neconstituţional, în timp ce dispoziţiile art. I pct. 1 [cu referire la art. 19 alin. (3) din Legea nr. 1/2011] din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Astfel, potrivit paragrafului 58 din această decizie, „art. II din lege este neconstituţional în ceea ce priveşte referirea la divizare, fiind contrar art. 1 alin. (5) şi art. 32 alin. (1) din Constituţie.” Totodată, potrivit paragrafului 44 din aceeaşi decizie: „Cu privire la criticile de neconstituţionalitate aduse art. I pct. 1 [cu referire la art. 19 alin. (3) din Legea nr. 1/2011] din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate.”

Şeful statului menţiona că decizia Curţii Constituţionale nr. 528/2018 a avut ca efect redeschiderea procedurii de reexaminare a legii de către Parlament pentru punerea de acord a prevederilor neconstituţionale cu decizia instanţei constituţionale şi că, potrivit jurisprudenţei sale constante, Curtea Constituţională a statuat că, în cadrul acestei proceduri, Parlamentul poate modifica şi alte prevederi legale numai dacă acestea se găsesc într-o legătură indisolubilă cu dispoziţiile declarate ca fiind neconstituţionale, pentru a asigura caracterul unitar al reglementării şi, în măsura în care se impune, va recorela celelalte dispoziţii ale legii ca operaţiune de tehnică legislativă, fără a putea aduce alte modificări de substanţă legii în cauză.

Iohannis arăta că, în cazul de faţă, Parlamentul a eliminat unele texte, a adăugat unele noi şi a operat modificări, fără ca acestea să fi făcut obiectul sesizării de neconstituţionalitate. "Examinând legea adoptată de Parlament în forma retrimisă la promulgare, reiese că anumite texte din legea criticată au fost eliminate, deşi acestea au fost declarate constituţionale, altele au fost modificate, deşi acestea nu au făcut obiectul sesizării de neconstituţionalitate, iar altele au fost introduse fără ca acestea să aibă vreo legătură cu forma iniţială a legii sau să se fi regăsit în conţinutul său, aşa cum aceasta a fost supusă controlului de constituţionalitate", se arăta în sesizarea lui Iohannis.

"În concluzie, observăm faptul că, în cazul de faţă, în ceea ce priveşte legea retrimisă la promulgare, instanţa constituţională a soluţionat obiecţia de neconstituţionalitate cu o decizie de constatare a neconstituţionalităţii unora dintre dispoziţiile legii în raport cu criticile formulate, ceea ce a impus reluarea procedurii de dezbatere legislativă, în condiţiile şi limitele fixate prin decizia instanţei constituţionale, potrivit art. 147 alin. (2) din Constituţie. Astfel, considerăm că legea supusă controlului de constituţionalitate, prin prezenta solicitare, s-a adoptat cu nesocotirea celor statuate prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 528/2018. De aceea, subliniem că este esenţial ca instanţa constituţională să procedeze la soluţionarea definitivă a acestei situaţii şi să constate neconstituţionalitatea acestei legi în ansamblu, fără posibilitatea Parlamentului de a o mai reexamina. În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că prevederile Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei sunt neconstituţionale, în ansamblu", mai scria în sesizarea făcută de şeful statului.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.