La aproape jumătate de secol de la distrugerea schitului românesc de la Iordan, în timpul conflictului armat dintre Israel şi Alianţa statelor arabe (Egipt, Iordania şi Siria), au fost demarate pregătirile pentru deminarea şi deschiderea zonei, lucrări ce sunt programate să înceapă la începutul anului 2017, a declarat, pentru News.ro, arhimandritul Teofil Anăstăsoaie, reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte şi Superiorul Aşezămintelor Româneşti de la Ierusalim, Ierihon şi Iordan.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Potrivit părintelui Teofil, cele opt Biserici care deţin teren la râul Iordan în zona Qaser al-Yahud şi au avut acolo imobile, respectiv Armenii, Copţii, Etiopienii, Franciscanii, Sirienii, Patriarhia Greacă-Ortodoxă a Ierusalimului, Patriarhia Rusă şi Patriarhia Română, au format un Comitet de iniţiativă pentru găsirea soluţiei de deminare şi deschidere a zonei pentru credincioşi.

"Ne aflăm într-un moment foarte important, după aproape 50 de ani au fost primite toate avizele necesare din partea Preşedinţiei şi Guvernului israelian, Ministerului Apărării, precum şi a Autorităţii Palestiniene, pentru începerea acţiunii de deminare şi deschidere a  zonei. Este un loc minunat, încărcat de multă putere pentru că aici a propovăduit pocăinţa Profetul Ioan Botezătorul şi aici l-a botezat pe Mântuitorul Iisus Hristos. Aici este locul pe unde au intrat  evreii cu Chivotul Legii în Ţara Făgăduinţei, după pribegia de 40 de ani în Egipt, dar şi locul de unde Sfântul Ilie a fost ridicat la cer. Şi în plus, pentru noi, românii, acest loc mai are o importanţă aparte. Pentru că în Schitul românesc de la Iordan a slujit Cuviosu Ioan Iacob Românul, cel mai recent sfânt recunoscut în Ţara Sfântă şi singurul român trecut în Calendarul Ierusalimitean, din 31 ianuarie 2016”, a adăugat Superiorul Aşezămintelor Româneşti de la Ierusalim, Ierihon şi Iordan.

Istoria aşezământului românesc de la Iordan

Istoria acestui aşezământ românesc de la Sfintele Locuri începe în anul 1931, odată cu hotărârea Guvernului Palestinian de a împărţi în parcele de câte 10 dumane (10.000 de metri pătraţi, n.r.) terenul de pe malul drept al râului Iordan, în regiunea denumită Qaser al-Yahud, aproape de vărsarea Iordanului în Marea Moartă, pentru a le oferi comunităţilor religioase, cu obligaţia ca, în cel mult doi ani, să construiască acolo o mănăstire sau un aşezământ religios.

Patriarhia Română, prin delegatul său Ieromonahul Gherasim Luca, ajutat de Consulul României în Palestina, Marcu Beza, a reuşit să  întocmească formalităţile necesare, iar pe data de 3 ianuarie 1933 a fost încheiat Actul de dobândire a terenului de 10.000 de metri pătraţi.

Cu binecuvântarea Patriarhului Miron al României, ceremonia de punere a pietrei de temelie la biserica românească de pe malul râului Iordan a avut loc în ziua de 25 aprilie 1935, slujba fiind oficiată de Episcopul Lucian Triteanul al Romanului, în prezenţa Consulului României în Palestina şi a mulţimii de pelerini români adunaţi pe Valea Iordanului.

Lucrările de construcţie au început imediat, fiind executate de firma arhitectului Andoni Baramki după planul arhitectului Patriarhiei Române, Dumitru Ionescu-Berechet, contra sumei de 1.200 de lire palestiniene, potrivit devizului. La sfârşitul anului 1935, biserica a fost gata, în anul următor fiind realizată şi catapeteasma de către sculptorul român Anghel Dima, iar icoanele au fost pictate de Dimitrie Belizarie. Mai rămăsese de executat pictura şi de confecţionat mobilierul. Abia în 1966 se încheie contractul cu pictorul Gheorghe Vânătoru, care începe lucrările în 1968, terminându-le în luna august a aceluiaşi an.

Astfel, biserica Schitului românesc de la Iordan a fost ridicată, pictată şi înzestrată cu toate cele de trebuinţă, în jurul ei aflându-se şi câteva chilii, ridicate de-a lungul timpului de vieţuitorii schitului, o grădină de legume şi o livadă cu diverşi pomi fructiferi.

Sfântul Ioan Iacob Hozevitul,  singurul român trecut în Calendarul Ierusalimitean, din 31 ianuarie 2016

Aici a slujit în perioada 1947-1952, Cuviosul Ioan Iacob Hozevitul, călugăr român venit în Ţara Sfântă în anul 1936 de la Mănăstirea Neamţ din România şi care a primit aici ascultarea de egumen şi slujitor la Schitul Românesc de la Iordan.

Şederea aici a Sfântului Ioan Iacob nu a fost una uşoară, din cauza condiţiilor speciale de climă (vara temperaturile depăşesc frecvent 45-50 de grade Celsius), dar şi a lipsurilor materiale, fiind zonă de deşert şi lipsită de apă.

Preot român ucis la Iordan într-un schimb de focuri

În iunie 1967 a izbucnit conflictul armat dintre Israel şi alianţa formată din statele arabe Egipt, Iordania şi Siria (Războiul de şase zile); zona de la Iordan a fost grav afectată de bombardament, biserica Schitului Românesc şi clădirea ce adăpostea chiliile vieţuitorilor au fost deteriorate devenind nelocuibile.

Ieroschimonahul Juvenalie Străinu a fost singurul călugăr care rămăsese în pustia Iordanului, dar fiind bătrân şi bolnav, a solicitat ajutor din ţară, şi a primit pe ieromonahul Damian Stogu.

În 1970, părintele Damian Stogu, fiind surprins la Iordan în mijlocul unui schimb de focuri între cele două tabere rivale, a fost împuşcat. După acest tragic moment, accesul persoanelor în zonă a fost interzis, autorităţile israeliene au minat terenul plantând în jur de 3.800 de mine, au ridicat un gard de demarcaţie şi totul s-a pustiit.

În vremea bombardamentului a fost salvată din biserica Schitului Românesc de la Iordan Icoana Axioniţă a Maicii Domnului, numită "Iordăniţa", care în prezent se află în biserica Reprezentanţei Patriarhei Române din Ierusalim.

Costurile deminării zonei, estimate la patru milioane de dolari

Situaţia schitului de la Iordan este neschimbată până astăzi. "Valea mănăstirilor”, cum era numită zona, a fost declarată zonă militară închisă pe o distanţă de cinci kilometri de la râu spre interiorul ţării. Doar pe un culoar de acces restrâns, sub pază militară, este îngăduit accesul pelerinilor până la albia râului.

În 2015, cele opt Biserici care deţin teren la râul Iordan în zona Qaser al-Yahud şi au avut acolo imobile: Armenii, Copţii, Etiopienii, Franciscanii, Sirienii, Patriarhia Greacă-Ortodoxă a Ierusalimului, Patriarhia Rusă şi Patriarhia Română, au format un Comitet de iniţiativă pentru găsirea soluţiei de deminare şi deschidere a zonei.

A fost identificată şi aleasă o firmă specializată în operaţiunile umanitare de deminare în fostele zone de război, care a întocmit deja  un proiect de deminare a zonei, aria totală de pământ minat întinzându-se pe 55 de hectare, iar proiectul este prevăzut a se desfăşura pe o perioadă de doi ani, costurile necesare ridicându-se la patru milioane de dolari.

În momentul de faţă a fost demarată campania de adunare de fonduri. Patriarhia Română a deschis prin Administraţia Patriarhală la Banca Comercială Română câteva conturi speciale în lei, dolari şi euro, unde cei doritori pot trimite donaţiile lor pentru realizarea lucrărilor de la Iordan.

Toate detaliile suplimentare pot fi oferite de Reprezentanţa Patriarhiei Române în Ţara Sfântă  (email: reprezentant_jerusalem@patriarhia.ro ).

"Vom fi foarte recunoscatori celor care vor sprijini acest proiect, făcându-l cunoscut prietenilor şi celor care iubesc Locurile Sfinte, şi îi vom pomeni în rugaciuni pe cei care doresc şi pot face donaţii. Sf. Cuv. Ioan Iacob Românul şi Sf. Ioan Botezătorul să rasplătească cu daruri cereşti pe toţi credincioşii", mai spune reprezentantul Patriarhiei în Ţara Sfântă.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.