Cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva Cancerului Pulmonar, Societatea Română de Pneumologie atrage atenţia asupra impactului major al acestei boli şi asupra nevoii de prevenţie, diagnostic precoce şi acces rapid la investigaţii şi tratamente adaptate fiecărui pacient.
Cancerul pulmonar rămâne printre principalele cauze de deces prin cancer în România. Deşi progresele din ultimii ani au adus metode mai precise de diagnostic şi opţiuni terapeutice moderne, boala este încă identificată frecvent în stadii avansate, atunci când posibilităţile de tratament sunt mai limitate.
Diagnosticul tardiv rămâne una dintre marile provocări în cancerul pulmonar
Potrivit estimărilor GLOBOCAN, în anul 2024, în România au fost înregistrate aproximativ 98.829 de cazuri noi de cancer, dintre care 12.407 sunt cazuri de cancer pulmonar. Astfel, cancerul pulmonar reprezintă 12,6% dintre toate cazurile noi de cancer şi ocupă locul al doilea ca frecvenţă, după cancerul colorectal.
În acelaşi timp, dintre cele 53.326 de decese provocate de cancer în anul 2024, aproximativ 10.486 sunt atribuite cancerului pulmonar. Cu aproape unul din cinci decese oncologice, cancerul pulmonar ocupă primul loc între cauzele de mortalitate prin cancer în România.
Depistarea precoce poate schimba parcursul bolii
Cancerul pulmonar poate evolua o perioadă, uneori prelungită, fără manifestări evidente sau poate provoca simptome aparent banale, care sunt puse pe seama fumatului, a unei infecţii respiratorii ori a înaintării în vârstă. Din acest motiv, multe persoane ajung la medic atunci când boala se află deja într-un stadiu avansat.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii subliniază că identificarea persoanelor cu risc crescut şi depistarea bolii într-un stadiu incipient pot îmbunătăţi semnificativ şansele de tratament şi supravieţuire. Pentru persoanele cu risc ridicat, în special pentru fumătorii sau foştii fumători cu expunere importantă la tutun, screeningul prin tomografie computerizată cu doză redusă de radiaţii poate permite identificarea unor leziuni înainte de apariţia simptomelor. Indicaţia trebuie stabilită individual, în urma unei evaluări medicale şi în cadrul unui program organizat de screening.
"În faţa unor simptome respiratorii persistente, amânarea nu este o soluţie. O tuse care nu trece, dificultăţile de respiraţie, durerea toracică sau apariţia sângelui în spută trebuie evaluate medical, chiar dacă par uşor de explicat. O consultaţie făcută la timp poate aduce claritate, poate grăbi diagnosticul şi poate deschide mai devreme accesul la opţiunile potrivite de tratament. De aceea, orice simptom respirator persistent trebuie evaluat medical, fără amânare."
Prof. Dr. Florin Dumitru Mihaltan
Preşedintele Societăţii Române de Pneumologie
Cancerul pulmonar nu afectează exclusiv persoanele care fumează
Fumatul reprezintă principalul factor de risc pentru cancerul pulmonar, însă boala poate apărea şi în cazul persoanelor care nu au fumat niciodată. Expunerea la fumat pasiv, poluarea aerului, radonul, azbestul, siliciul, gazele de eşapament diesel şi alte substanţe cancerigene întâlnite la locul de muncă pot contribui la apariţia bolii. Anumite afecţiuni pulmonare cronice şi susceptibilitatea genetică pot, de asemenea, influenţa riscul individual.
Este important ca discuţia despre prevenţie să nu devină o sursă de stigmatizare. Orice persoană poate avea nevoie de investigaţii, indiferent dacă fumează, a fumat în trecut sau nu a fumat niciodată.
Simptomele care nu trebuie ignorate
Societatea Română de Pneumologie recomandă consultarea medicului atunci când apar manifestări precum:
-
tuse persistentă sau modificarea unei tuse mai vechi;
-
eliminarea de sânge prin tuse;
-
durere toracică;
-
dificultăţi de respiraţie;
-
infecţii pulmonare care reapar;
-
oboseală persistentă;
-
scădere neintenţionată în greutate.
Aceste simptome nu indică în mod obligatoriu existenţa unui cancer pulmonar, dar necesită o evaluare medicală, mai ales atunci când persistă sau se agravează.
O boală cu un impact major asupra întregii societăţi
Dincolo de suferinţa pacienţilor şi a familiilor, cancerul pulmonar generează un impact social şi economic considerabil. "International Respiratory Coalition" estimează că, în anul 2021, costul asociat cancerului pulmonar în România s-a ridicat la aproximativ 17,3 miliarde de lei. Estimarea reflectă valoarea economică a anilor de viaţă sănătoasă pierduţi şi nu reprezintă exclusiv cheltuieli medicale directe.
În acest context, Societatea Română de Pneumologie susţine necesitatea:
-
reducerii intervalului dintre suspiciunea clinică, diagnostic şi începerea tratamentului;
-
accesului echitabil la investigaţii, testare moleculară şi tratamente moderne;
-
consolidării echipelor multidisciplinare;
-
continuării programelor de renunţare la fumat;
-
reducerii expunerii populaţiei la poluare şi la substanţe cancerigene profesionale.
încurajării programelor de screening prin CT toracic pentru depistarea acestei afecţiuni;
Un consult făcut la timp poate salva o viaţă
Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului Pulmonar, marcată anual la 1 august, este un prilej de informare, dar şi un apel la acţiune. Prevenţia, recunoaşterea simptomelor, evaluarea persoanelor cu risc crescut şi accesul rapid la diagnostic trebuie să devină priorităţi reale de sănătate publică.
Societatea Română de Pneumologie îi încurajează pe cei care prezintă simptome respiratorii persistente să nu amâne consultul medical şi să discute cu medicul de familie sau cu medicul pneumolog despre investigaţiile necesare.
Medikatv.ro
