Nivelurile mai ridicate de vitamina B12 la femei şi bărbaţi înainte de concepţie au fost asociate cu o frecvenţă mai redusă a malformaţiilor congenitale la copii. Rezultatele provin dintr-un studiu realizat în China, care a urmărit peste 3.000 de cupluri şi aproape 18.000 de femei însărcinate. Cercetarea nu demonstrează că administrarea suplimentelor cu vitamina B12 previne aceste probleme, dar sugerează că starea nutriţională a ambilor părinţi poate fi importantă în perioada din jurul concepţiei.
Recomandările pentru prevenirea malformaţiilor congenitale s-au concentrat până acum în special asupra femeilor. Administrarea acidului folic înainte de concepţie şi la începutul sarcinii este una dintre măsurile recomandate pentru reducerea riscului de defecte de tub neural, precum spina bifida.
Influenţa alimentaţiei şi a nivelurilor de vitamine ale tatălui înainte de concepţie a fost însă mult mai puţin studiată. O nouă cercetare indică faptul că nivelurile unor vitamine la bărbaţi, înainte de concepţie, ar putea avea, de asemenea, legătură cu riscul apariţiei malformaţiilor congenitale.
Studiul a fost realizat de cercetători de la Spitalul de Copii al Universităţii Fudan din Shanghai din China. Rezultatele au fost publicate marţi, în revista Annals of Internal Medicine.
Vitamina B12 contribuie la formarea globulelor roşii, la funcţionarea sistemului nervos şi la producerea ADN-ului. Se găseşte în principal în carne, peşte, ouă şi produse lactate. Persoanele care urmează o alimentaţie vegană prezintă un risc mai ridicat de deficit dacă nu consumă alimente cu adaos de vitamina B12 sau suplimente care conţin această vitamină.
Folatul este forma naturală a vitaminei B9, prezentă în alimente, în timp ce acidul folic este forma utilizată în suplimente şi pentru îmbogăţirea produselor alimentare cu această vitamină, care este esenţială pentru diviziunea celulară şi dezvoltarea embrionului.
Peste 20.000 de participanţi incluşi în analiză
Cercetătorii au folosit date din Shanghai Preconception Cohort, un studiu care urmăreşte cuplurile înainte şi după obţinerea unei sarcini.
Prima analiză a inclus 3.032 de cupluri cărora le-au fost recoltate probe de sânge în intervalul de patru luni anterior concepţiei. În acest grup au fost identificate 73 de sarcini în care copilul a prezentat o malformaţie congenitală.
O a doua analiză a inclus 17.765 de femei evaluate cel târziu în luna a patra de sarcină. În acest grup au fost înregistrate 327 de cazuri de malformaţii congenitale.
Au fost măsurate nivelurile vitaminei B12 şi ale folatului din globulele roşii, denumit folat eritrocitar. Acesta din urmă reflectă mai bine rezervele de folat acumulate în organism într-o perioadă mai lungă decât concentraţia măsurată numai în partea lichidă a sângelui.
Analiza a cuprins malformaţiile identificate la copiii născuţi vii, în cazurile de deces fetal şi în sarcinile întrerupte din cauza unor anomalii fetale. Copiii au fost urmăriţi timp de până la un an după naştere.
Asociere observată atât la mame, cât şi la taţi
Nivelurile mai ridicate de vitamina B12 înainte de concepţie au fost asociate cu o frecvenţă estimată mai redusă a malformaţiilor congenitale atât în cazul femeilor, cât şi al bărbaţilor.
La femei, frecvenţa estimată a scăzut de la 49,6 cazuri la 1.000 de sarcini în categoria cu cele mai reduse concentraţii de vitamina B12 la 16,2 cazuri la 1.000 de sarcini în categoria cu cele mai ridicate concentraţii.
În cazul bărbaţilor, frecvenţa malformaţiilor congenitale a scăzut pe măsură ce nivelul vitaminei B12 a crescut, însă numai până la un anumit prag. Peste acest nivel, concentraţiile mai mari ale vitaminei nu au mai fost asociate cu o reducere suplimentară a frecvenţei malformaţiilor congenitale.
Astfel, în cazul bărbaţilor, frecvenţa estimată a scăzut de la 55,5 la 24 de cazuri la 1.000 de sarcini. Asocierea a fost mai puţin pronunţată decât la femei.
La femei, concentraţiile mai ridicate de vitamina B12 măsurate după concepţie au fost, de asemenea, asociate în general cu o frecvenţă mai redusă a malformaţiilor congenitale.
Rezultatele au indicat şi o asociere între nivelurile adecvate de folat eritrocitar la începutul sarcinii şi o frecvenţă mai redusă a acestor malformaţii. Pentru folatul măsurat la ambii părinţi înainte de concepţie, rezultatele au fost însă mai puţin precise şi nu permit formularea unor concluzii ferme.
Studiul este însoţit şi de un editorial intitulat „Starea nutriţională atât a tatălui, cât şi a mamei contează”. Autorii editorialului consideră că rezultatele completează cercetările concentrate până acum în principal asupra alimentaţiei femeii şi evidenţiază necesitatea de a lua în considerare sănătatea ambilor părinţi în perioada din jurul concepţiei. Ei atrag însă atenţia că asocierea observată nu demonstrează faptul că administrarea suplimentelor cu vitamina B12 viitorilor părinţi previne malformaţiile congenitale. Pentru stabilirea unor eventuale recomandări sunt necesare studii suplimentare.
De ce ar putea conta starea nutriţională a tatălui
Vitamina B12 şi folatul participă la procesele prin care organismul produce ADN şi reglează activitatea genelor. Deficitul acestor vitamine la bărbaţi ar putea influenţa formarea şi funcţionarea spermatozoizilor sau anumite modificări care controlează modul în care genele sunt activate în primele etape ale dezvoltării embrionare.
Aceste mecanisme reprezintă însă explicaţii biologice posibile. Studiul nu a stabilit prin ce proces nivelul vitaminei B12 la tată ar putea influenţa dezvoltarea copilului.
Rezultatele atrag atenţia asupra unei componente adesea omise din îngrijirea dinaintea concepţiei: sănătatea şi alimentaţia viitorului tată. Autorii consideră că strategiile de prevenţie ar putea lua în calcul starea nutriţională a ambilor parteneri, nu numai a mamei.
Studiul nu demonstrează efectul suplimentelor
Cercetarea este una observaţională şi arată că există o legătură între nivelurile vitaminelor măsurate în sângele părinţilor şi frecvenţa malformaţiilor congenitale, dar nu poate demonstra că diferenţele constatate au fost provocate direct de vitamina B12 sau de folat.
Nivelurile acestor vitamine pot reflecta şi alte diferenţe între participanţi, precum alimentaţia generală, starea de sănătate, condiţiile sociale sau accesul la îngrijiri medicale. Chiar dacă autorii au luat în calcul mai mulţi asemenea factori, influenţa lor nu poate fi exclusă complet.
Numărul malformaţiilor congenitale din grupul cu ambii părinţi evaluaţi înainte de concepţie a fost relativ redus. Din acest motiv, estimările pentru anumite concentraţii ale vitaminelor şi pentru diferitele tipuri de malformaţii sunt mai puţin precise.
Participanţii proveneau din Shanghai, iar rezultatele nu pot fi extinse automat la populaţii cu alte obiceiuri alimentare, caracteristici genetice sau programe prin care anumite vitamine sunt adăugate în alimente pentru prevenirea deficienţei în populaţie.
Totodată, studiul nu a testat administrarea suplimentelor şi nu a stabilit o doză care ar putea preveni malformaţiile congenitale. Prin urmare, rezultatele nu justifică utilizarea unor doze mari de vitamina B12 fără recomandarea medicului.
Acidul folic rămâne recomandat femeilor care intenţionează să obţină o sarcină şi în primele săptămâni de sarcină, potrivit ghidurilor medicale. În cazul vitaminei B12, evaluarea riscului de deficit şi necesitatea utilizării suplimentelor trebuie discutate cu medicul, în special de persoanele care exclud din alimentaţie produsele de origine animală sau care au afecţiuni ce reduc absorbţia vitaminei, notează autorii studiului.
Cercetătorii subliniază că sunt necesare studii suplimentare pentru a verifica rezultatele în alte populaţii şi pentru a stabili dacă depistarea şi corectarea deficitului de vitamina B12 la viitorii părinţi pot reduce efectiv riscul de malformaţii congenitale.
Medikatv.ro
